DE CE NU ARE ÎNCREDERE FERMIERUL ROMÂN ÎN ASOCIERE? Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a identificat patru cauze ale neîncrederii fermierilor români în asociere. Printre acestea se află și unii dintre liderii fermierilor care și-au folosit poziția doar pentru propriile interese sau pentru cele ale unui grup restrâns de fermieri. Șeful MADR a adăugat că trebuie muncit la înlăturarea acestor cauze, pentru că asocierea este singura șansă a fermierilor mici din România.
Singura soluție, nu există altă soluție, așa funcționează toată agricultura în fermele mici, sunt cooperativele. Peste tot în Europa, aceste cooperative rezolvă problema puterii de negociere, pentru că, dacă vrei să vinzi și să ai o predictibilitate și vrei să ai niște contracte pe termen lung, trebuie să livrezi o anumită cantitate, o anumită calitate și o anumită ritmicitate. Or, dacă ești foarte mic, nu reușești să respecți un asemenea contract pe o perioadă lungă de timp, că nu ai cantitățile necesare, nu ai posibilitatea logistică să ai ritmicitatea cerută de marile magazine.
Și atunci, dorim ca în noul Program Național Strategic să finanțăm consistent aceste măsuri, care au fost și în vechiul program, dar la care banii s-au terminat tocmai pentru că au fost accesate. Dorim să finanțăm stimularea asocierii, depozitarea și procesarea. Vom da punctaj mai mare cooperativelor. Oricum, prin Legea cooperativelor se creează anumite facilități fiscale în primii cinci ani de funcționare a cooperativelor. Dar aici trebuie să lucrăm puțin la încredere, pentru că există o anumită reticență a fermierilor de a se asocia. Aici trebuie să capete mai multă încredere, în primul rând, în liderii care vin cu aceste idei de asociere, și statul trebuie să vină și să sprijine și să nu descurajeze această asociere, a declarat vineri, 3 iulie, ministrul agriculturii, la Radio Someș.
Șeful de la Agricultură a fost întrebat de ce s-a ajuns la această neîncredere a fermierilor români în asociere. De ce fermierii nu au încredere unii în ceilalți ca să se asocieze?
Eu am identificat patru motive. Este simțul proprietății, mai ales în anumite zone, izolate, unde nu a fost CAP, acest simț al proprietății a rămas mult mai puternic. Apoi, acolo unde a fost CAP, a rămas pentru cei mai în vârstă această reticență a CAP-ului, cum funcționa CAP-ul pe vremuri.
Dar mai sunt două cauze. Mediul asociativ nu este puternic, deși au trecut 30 de ani, din două motive. Cei care gestionează agricultura și au gestionat agricultura de-a lungul timpului nu au încurajat acest mediu asociativ, simțindu-se uneori în pericol, că ar putea un mediu asociativ puternic să preia, cum este și normal, unele dintre atribuții, dar și responsabilitățile pe care le au acum instituțiile statului care gestionează agricultura și industria alimentară. Și trebuie spus că în alte țări, foarte multe din atribuțiile, pe care instituțiile noastre le au, sunt preluate demult de către entitățile private, asociații sau camere agricole. Acolo trebuie să ajungem și noi, că nu avem ce face.
Din păcate, în unele forme de asociere, nu întotdeauna liderii acelor asociații i-au reprezentat, și trebuie spus lucrul acesta, pe toți membrii asociației. În unele cazuri, s-a întâmplat să-și folosească poziția aceea de lider doar pentru el sau pentru un grup redus de membri. Și de aceea, această neîncredere a oamenilor în a se asocia, a spus șeful MADR.