SCRAPIA PUNE FRÂNĂ EXPORTULUI DE OVINE VII DIN FERMELE ROMÂNEȘTI!

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost întrebat la prima ședință națională a Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC) din România, ținută la Sibiu pe 30 ianuarie 2020, dacă exportul de ovine vii din fermele românești va continua, dat fiind ultimul incident produs în Portul Midia Năvodari, când o navă încărcată cu 14.300 de oi vii s-a scufundat. Șeful de la Agricultură a dezvăluit că sunt țări terțe care nu mai primesc ovine din România, nu din pricina accidentului din Portul Midia, cauza fiind scrapia, boala mortală la ovine, confirmată în mai multe zone din țara noastră.

Cu siguranță că exportul de ovine vii va continua însă sunt mai multe neajunsuri. Pe de o parte, în zona Golfului (Golful Persic n.r.), unde România avea în mod tradițional o piață foarte mare, mai ales pentru ovine, au apărut diverse conflicte și sunt câteva țări care nu mai permit transportul de animale vii. Apoi, sunt câteva restricții, în ultima perioadă, tocmai din cauza apariției scrapiei acum doi ani de zile, identificarea scrapiei, și-n cazul Turciei, ei nu mai importă animale, ovine, de la noi. Chiar am avut o discuție în acest sens la Săptămâna Verde cu omologul meu din Turcia, a declarat ministrul agriculturii Adrian Oros la Sibiu.

Ministrul agriculturii Adrian Oros a discutat la Berlin, în cadrul Săptămânii Verzi, pe data de 18 ianuarie 2020, cu omologul său din Turcia, ministrul Bekir Pakdemirli, pentru a redeschide exportul de ovine vii spre această țară.

Exportul de ovine vii este o supapă de supraviețuire pentru multe dintre fermele de ovine din țara noastră. Pe lângă insistențele organizațiilor nonguvernamentale (ONG) pentru stoparea exportului de ovine vii, a mai apărut și această piedică, scrapia. Mulți dintre oierii români susțin că scrapia ar fi împânzit țara din pricina vânzării în neștire a berbecilor, fără origine sau cu certificate de origine, fără un buletin de analize medicale, fără un test de rezistență făcut pentru scrapie. Astfel, boala ar fi fost dusă în mai multe ferme.

Pe lângă pagubele uriașe pe care le face această boală, mortală pentru ovine, fără leac, acum confirmarea ei în mai multe zone ale țării, la mai multe ferme, creează probleme mari și la exportul de animale vii. Fermele unde este identificată scrapia sunt, în multe cazuri, lichidate în întregime, întreg efectivul este sacrificat, iar crescătorul este despăgubit.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) susține că județele unde nu au fost identificate, până acum, focare de scrapie la ovine sunt: Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Harghita, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și municipiul București.

Aveți mai jos harta focarelor de scrapie furnizată de ANSVSA. Această hartă a fost actualizată în 2018. Culoarea verde indică zonele libere de scrapie, iar culoarea gri zonele unde sunt identificate focare de scrapie:

Anul 2018 a fost unul negru pentru crescătorii de ovine, au fst lichidate mai multe turme, chiar și una de 2000 de capete, din pricina acestei boli.

Crescătorii de ovine care au pichetat pe 10 octombrie 2018 Ministerul Agriculturii, când ministrul agriculturii era Petre Daea, au cerut cu insistență să nu se mai vândă nicio ovină fără buletin de analize. Mai ales berbeci! În 2018, s-au vândut cu miile și niciunul nu avea vreun test făcut pentru scrapie. Oierii au cumpărat berbeci ca să beneficieze de sprijinul cuplat la ovine, subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de ovină, 17,71 euro/cap de animal/an, la nivelul anului 2019.

La ședința de la Sibiu, organizată de APC pe 30 ianuarie 2020, din nou, crescătorii de ovine i-au cerut ministrului agriculturii Adrian Oros să fie genotipate ovinele și să nu mai fie vânduți berbecii fără buletine de analiză medicală.

Potrivit ANSVSA, România derulează din anul 2007 un program de supraveghere și eradicare a scrapiei sau screpiei, cum i se mai spune.

CE ESTE SCRAPIA?

Scrapia este o boala degenerativă și fatală, care afectează sistemul nervos central al oilor și caprelor. Boala este asociată cu prezența unor proteine anormale, denumite prioni și face parte dintr-un grup de afecțiuni neurologice cunoscute sub denumirea
de encefalopatii spongiforme transmisibile.

Apariția acestei boli și gradul ei crescut de periculozitate pentru efectivele de animale aflate în exploatare a determinat instituirea unor reglementări legislative pentru controlul bolii și oprirea răspândirii acesteia.

În România, baza legală este Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie
spongiformă.

Scrapia este cunoscută în lume de peste 200 de ani, dar în România este prezentă numai din anul 2002, când a fost confirmată oficial de LNR-EST din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

ATENȚIE!
SCRAPIA ESTE O BOALĂ CARE SE DECLARĂ OBLIGATORIU, ADICĂ ORICE SUSPICIUNE SE ANUNȚĂ OBLIGATORIU, IMEDIAT CE A FOST OBSERVATĂ.
Este important să raportati de fiecare dată orice animal suspect. Chiar dacă nu sunteți siguri că animalul este infectat, anunțați medicul veterinar. Nu este nici o problemă dacă nu se confirmă scrapia, chiar și în cazul unei alarme false este important că ați anunțat medicul veterinar, avertizează ANSVSA.

SE ACORDĂ DESPĂGUBIRI?
DA!
Proprietarii primesc despăgubiri pentru pierderea animalelor sacrificate sau a produselor de origine animal distruse în cazul în care prezența unei forme de EST este suspicionată sau confirmată oficial.
Aplicarea măsurilor de control și eradicare a bolii presupune acordarea de despăgubiri proprietarilor de animale pentru animale sacrificate, ucise sau altfel afectate, în afara asigurărilor și plăților recuperate prin valorificarea produselor și subproduselor de la animale sacrificate, moarte sau ucise, în condițiile legii.
Medicul veterinar de liberă practică împuternicit care își desfășoară activitatea în raza dumneavostră vă va îndruma asupra procedurii ce trebuie urmată, în conformitate cu prevederile legale in vigoare.

CE ESTE GENOTIPAREA ȘI CU CE VĂ POATE AJUTA?

Există studii care au demonstrat că există o genă la ovine care determină dacă animalul poate dezvolta boala, atunci cand este expus la infecție. Anumite ovine, dacă sunt expuse la scrapie, pot dezvolta boala spre deosebire de altele. Caprinele sunt mai uniform susceptibile, dar aceeași genă poate controla timpul până când semnele clinice apar.

Este posibil să se identifice o oaie/capra rezistentă sau susceptibilă la scrapie prin efectuarea unui test pe o probă de sânge prelevată de la o oaie/capră. Acest test se numește genotipare, iar rezultatul este genotipul animalului.

Astfel este posibil să se reducă numărul de animale bolnave dintr-o turmă, prin selectarea animalelor pentru montă în vederea obținerii unor produși rezistenți la scrapie.

Dacă doriți să aflați care dintre ovinele sau caprinele dumneavostră sunt rezistente la scrapie, adresați-vă medicului veterinar de liberă practică împuternicit care își desfășoară activitatea în raza dumneavoastră care vă va îndruma asupra procedurii ce trebuie urmată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Există un program de supravegherea activă pentru EST/Scrapie?

DA!
În conformitate cu prevederile Regulamentului 999/2001, România este obligată să testeze prin examene de laborator un anumit număr de ovine și caprine sacrificate pentru consum uman, pe probe de creier recoltate de la acestea. Aceste probe trebuie colectate din abatoare. Același regulament prevede că România este obligată să testeze prin examene de laborator un anumit număr de ovine și caprine moarte sau suspecte. în vârstă de peste 18 luni, pe probe de creier recoltate de la acestea. Aceste probe trebuie colectate direct din ferma sau gospodăria populației, susține ANSVSA într-un document publicat pe pagina sa oficială.

Fermierii români trebuie să știe că riscă pedepse cu închisoarea și amenzi uriașe dacă nu anunță medicul veterinar că au în exploatație un animal suspect de scrapie, conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.