SĂRBĂTOAREA PRODUSULUI ROMÂNESC! DAEA, CONSULTANTA LUI ȘI UN TUR MEMORABIL!

Petre Daea, după obiceiul deja consacrat, a făcut turul de onoare al standurilor, a dat mâna cu fiecare producător. Cu crescătorul de porci din rasa Mangalița, în același timp și procesator, aproape că s-a îmbrățișat camaraderește, așa ca doi vechi prieteni. Pe unii dintre producători i-a mai sărit șeful de la Agricultură, deși oamenii așteptau emoționați să-l salute pe ministru. I s-a întâmplat tocmai producătorului Lactate Brădet. Marius Badea, producătorul din Argeș, a primit o grea lovitură anul trecut când Ministerul Agriculturii era condus de Achim Irimescu. Marca Lactate Brădet a fost asociată cu scandalul din jurul morții mai multor bebeluși. De fapt, s-a spus că E.coli (Escherichia Coli), bacteria care i-ar fi îmbolnăvit pe copii ar fi fost depistată într-un produs de la Brădet. S-a demonstrat ulterior că nu era așa, dar producătorul român primise o grea lovitură de imagine. Ne-am redresat, dovadă că suntem aici, la târg. Am împrumutat 300.000 de euro de la bancă, fabrica a început să meargă bine, magazinele nu-mi refuză produsele, a spus Marius Badea.

Ministrul agriculturii a încercat să guste de la fiecare stand, aici o felie de brânză, dincolo o felie de șuncă sau o bucată de pâine. Un amănunt de culoare a fost dat de însoțitoarea ministrului, consultantă de ocazie. O doamnă la o vârstă respectabilă (în foto, alături de ministrul agriculturii) l-a abordat pe Petre Daea imediat ce acesta și-a făcut apariția în Parcul Herăstrău, pregătit să taie panglica tricoloră. Doamna i-a spus direct că e pensionară și produsele sunt prea scumpe. În loc să tăiați panglica, mai bine tăiați prețurile, i-a spus femeia. Daea a invitat-o cu el pe la standuri, să vadă împreună ce prețuri sunt. Ca un cavaler, ministrul agrculturii, înainte de a începe în pas alert turul, i-a cumpărat doamnei un ghiveci cu flori galbene. Așa că, doamna nemulțumită de prețuri a avut ce căra în brațe de-a lungul aleilor unde au fost așezate nu mai puțin de 120 de standuri cu produse românești, păzite de tot atâția producători.

Pentru că ministrul agriculturii își întreba mereu consultanta de ocazie, ce e bine, ce e rău, unde să mai taie din prețuri, s-a stârnit o ușoară rumoare între producători: e soția domnului ministru? Apoi, s-au lămurit că nu e soția lui Daea, când doamna, obosită, ruptă de atâta alergătură, i-a spus ministrului: eu vă părăsesc. Și l-a părăsit.  A fost și soția șefului de la Agricultură  în Parcul Herăstrău. Camelia Luchian îl însoțește mereu, dar nu-i stă alături ca să nu o vâneze presa. Se pare că jurnaliștii și-au cam dat seama că e nevastă de ministru, în ciuda umbrei în care vrea să se ascundă. 

Nu au lipsit nici anunțurile încurajator-tovărășești și pline de spreanță pentru producătorii români. Ministrul agriculturii a spus că-și duce misiunea până la capăt, punctează din alergătură obiectiv după obiectiv. Așa că, unul dintre obiective este să fie înregistrate cu indicație geografică, la Bruxelles, alte 14 produse românești. În acest moment, România are patru produse protejate. Adică, nu chiar toate patru se bucură de o protecție totală dacă e să luăm povestea Dianei Stanciulov, producătoarea magiunului de Topoloveni, în care nu ar fi strop de zahăr și care ar fi fabricat exact cum îl făcea străbunica acum 100 de ani.

În timp ce ministrul agriculturii spunea presei, convins de cele spuse: îi protejăm pe producătorii români prin a le gira acest drept de a-și păstra produsul respectiv și care nu poate fi preluat de alt producător. Marca respectivă se respectă, brandul respectiv, el nu poate fi multiplicat și nu poate fi luat de o altă persoană și apoi să intre într-o concurență neloială, Diana Stanciulov povestea, la câțiva pași depărtare de ministru, cum i se fură brand, rețetă, magiun, etichetă, până și numele de Topoloveni. Și în loc să se extindă, să mai caute alte rețete vechi de sute de ani, producătoarea merge de la o instanță de judecată la alta, pentru că falsificatorii apar exact ca ciupercile după o ploaie bună. Una care crește până la record producția la hectar de nu mai mănâncă Daea câte o săptămână.

Cât despre produsul românesc pe care l-am descoperit eu în Parcul Herăstrău, pot să vă spun că e cidrul de mere, că producătorul mi s-a părut complet irlandez, ce-i drept, a învățat limba română și că această băutură tradițional românească poate să aibă și 7% alcool. Cam atât! Mâncați produse tradiționale românești!