Deşi avem teren agricol mult şi bun, agricultura românească este încă departe de a fi cu adevărat performantă. Succesul, fie el agricol sau nu, se măsoară în bani, şi aici comparativ cu ţări mai mici, precum Olanda, stăm mult mai prost.
Potrivit lui Robert Rekkers, director general Agricover Credit, ţara noastră performează încă sub capacitate din punct de vedere agricol, în condiţiile în care România, cu 9,5 milioane de hectare de teren agricol, exportă produse în valoare de 4 miliarde de euro, în timp ce în Olanda, care are 1,8 milioane de hectare teren agricol, suma ajunge la 78 de miliarde de euro.
Exporturi: România - 4 miliarde de euro, Olanda - 78 de miliarde de euro
Directorul Agricover Credit a prezentat o comparaţie între România şi Olanda, o ţară mult mai mică din punct de vedere al suprafeţei agricole, dar care are rezultate mult mai bune în domeniul agricol. Produsul Intern Brut al României este de 140 de miliarde de euro în timp ce Olanda are un PIB de 600 de miliarde de euro. „Teren arabil, România deţine 9,5 milioane de hectare, chiar mai mult dacă includem şi terenul nelucrat, iar Olanda doar 1,8 milioane de hectare. Fermieri profesionişti, cu terenuri de peste 5 hectare, în România sunt 265.000, în timp ce în Olanda sunt doar 67.000. La export de produse agricole, sincer, situaţia este dezamăgitoare: 4 miliarde de euro, faţă de 78 de miliarde de euro în Olanda”, a precizat Robert Rekkers.
Terenul agricol e prea ieftin, creditele prea scumpe
Cu privire la preţul terenului, România este mult în urmă. La noi în ţară un hectar se vinde cu 2.500 până la 5.000 de euro, în timp ce în Olanda preţul este în jur de 40.000 de euro pe hectar. „La capitolul creditare pentru agricultură, anul trecut, în România, 3,5 miliarde de euro au mers către acest sector. Este nimic! În Olanda creditele pentru agricultură au însumat 40 de miliarde de euro în 2013”, a mai spus Robert Rekkers. Şi la gradul de îndatorare al fermierilor România stă mult mai rău decât Olanda: 1.300 de euro/fermier în România faţă de 600.000 de euro în Olanda.
Rekkers este de părere că ar trebui să acordăm o atenţie sporită investiţiilor, pentru că ele sunt cele care aduc rezultate pe termen lung. Acesta a spus că fermierii români se îndatorează în special pentru capital de lucru, 66% din finanţări, şi 33% pentru investiţii. Începând din ianuarie anul viitor, şi IFN-urile vor putea finanţa proiecte cu fonduri europene. sursa: Agerpres