Studiu: CRPE recomandă ca Renta Viageră să fie inclusă în meniul măsurilor Pilonului II

„Sugestia pe care o facem Ministerului Agriculturii este de a cere Comisiei Europene, Consiliului şi Parlamentului European - în cadrul actualelor negocieri referitoare la reforma PAC - introducerea Rentei Viagere în meniul masurilor Pilonului II, finanţate din FEADR , sau la limită, acceptarea Rentei Viagere ca ajutor de stat permis după notificare, prin regulament. Ca o dovadă a importanţei acordate în România acestei măsuri, s-ar putea obţine pentru un an sau doi, pâna la aprobarea noilor regulamente, reluarea măsurii în forma în care a fost aplicată până în 2009, cu finanţare de la bugetul de stat sau, şi mai bine, din sumele prevăzute iniţial pentru Pensionarea anticipată”, se recomandă în studiul CRCE.

O măsură benefică României
Raportul argumentează că politica rentei viagere agricole a avut succes în România şi că ar fi putut contina şi după 2010, dacă guvernul României ar fi văzut avantajele măsurii şi ar fi făcut demersurile necesare în acest sens. „Renta viageră a fost o măsură benefică şi nu este târziu pentru integrarea ei în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), deci revitalizarea politicii şi primirea de noi dosare”, se arată în studiu.

Potrivit CRCE, Guvernul României prin Ministerul Agriculturii ar fi trebuit să facă demersurile necesare pentru notificarea rentei viagere ca măsură din categoria ajutorului de stat. Guvernul neavând experienţa demersurilor de acest gen, a fost probabil descurajat de legislaţia ajutorului de stat în agricultura, care defineşte destul de limitat măsurile posibil de acceptat de către Comisia Europeană. „La această reţinere se poate să fi contribuit şi faptul ca înlocuirea sa de către pensia timpurie în cadrul PAC era de aşteptat, cât şi contextul economic general al anilor 2009-2010, mai precis austeritatea bugetara a respectivei perioade, guvernul fiind mulţumit să reducă nişte costuri prin neprimirea unor noi dosare în plată”, se arată în studiu. Schimbarea miniştrilor a indus de asemenea anumite schimbări ale priorităţilor.
Ideea acestei politici a fost să încurajeze ieşirea din agricultura a persoanelor în vârsta.

O analiză detaliată a situaţiei beneficiarilor (pe datele de la 26 octombrie 2009) arată că din cele 88.238 de persoane înscrise în program, aproape jumătate aveau vârsta cuprinsa între 70 şi 80 de ani, dar existau şi beneficiari cu vârsta de 100 de ani. Este relevant pentru dimensiunea socială a intervenţiei faptul că numărul bărbaţilor şi al femeilor care primesc renta viageră este sensibil apropiat. Între opţiunea de vânzare sau cea de arendare a terenului agricol preferinţa a fost pentru arendare, suprafaţa arendată fiind de trei ori mai mare decât cea vândută. Astfel, terenul cedat în cadrul Rentei viagere a reprezentat 82.436 ha vândute şi 247.184 ha arendate.

Studiul arată că succesul de care s-a bucurat Renta viageră agricolă în rândul beneficiarilor (inclusiv prin combaterea sărăciei) a fost însoţit de o contribuţie reală la ajustarea structurii exploataţiilor (diminuarea numărului exploataţiilor între 1 şi 10 ha dar şi la actualizarea cadastrului, dupa cum şi la formalizarea arendării, prin încheierea de contracte şi înregistrarea acestora.

Pensionarea anticipată a agricultorilor
O măsură complementară de care s-a vorbit intens în ultimul timp şi care s-ar putea prelua în cadrul PAC este o măsură europeană, respectiv Pensionarea anticipată a agricultorilor.
„Prin măsura de Pensionare anticipată se prevede acordarea unui ajutor agricultorilor în vârsta de cel puţin 55 de ani (dar cu cel mult 10 ani mai tineri decât vârsta normală de pensionare), care decid sa-şi cedeze exploataţia altor agricultori şi care au practicat agricultura cel puţin 10 ani înainte de cedare. Ajutorul (în sumă mai mică) este acordat şi lucrătorilor agricoli (ajutoare familiale sau salariaţi), care au lucrat cel puţin doi ani cu normă întreagă în cei patru ani anteriori, cu condiţia să fie afiliaţi la un sistem de securitate socială”, potrivit stdiului CRPE.
Astfel, pensia anticipata este acordată celor până la vârsta de pensionare, pe când Renta viagera celor ce au depăşit această vârsta.

Renta viageră – necesară şi pentru modernizarea agriculturii
Studiul arată că România are încă nevoie de renta viageră datorită nevoi ajustării structurii fermelor româneşti, măsură indispensabilă modernizării agriculturii.

Recent, Ministerul Agriculturii a supus unei dezbateri restrânse, adresate specialiştilor, o propunere de intervenţie pentru stimularea comasării terenurilor agricole prin stimularea arendării. Propunerea este o formă a pensionarii anticipate, gândită astfel încât să respecte liniile directoare ale ajutorului de stat acceptat de UE, insistând pe cedarea exploataţiei prin arendare. În plus, aceasta aduce o serie de diferenţieri în funcţie de durata contractului de arendare, căutând să stimuleze arendarea pe termen lung.

Aceste discuţii au fost urmate de o propunere legislativă apărută pe 1 septembrie, ale cărei prevederi includ pensionarea timpurie, garantarea creditului pentru cumpărarea de teren şi scutirea taxelor notariale şi cadastrale, totul sub forma ajutorului de stat.

În paralel cu pensionarea anticipată
CRPE consideră că acest proiect poate fi finanţat foarte bine din fonduri europene şi naţionale prin Pilonul II (măsură de pensionare anticipată), iar grupul ţintă al deţinătorilor de exploataţii eligibile pentru subvenţii europene, care au depăşit vârsta de pensionare, este net superior din punct de vedere numeric celor până la vârsta de pensionare.
În aceste condiţii Renta viagera nu concurează pensionarea anticipată şi ele pot funcţiona în paralel, menţionează studiul. Pentru România este mai importantă renta viageră pentru că vizează un potenţial de peste 500.000 de beneficiari ai plăţilor APIA deţinători a circa 2 milioane hectare.

sursa: Agerpres