PLANUL LUI GRINDEANU!

Vreau să aveți fiecare dintre dumneavoastră discuții în interiorul instituțiilor pe care le conduceți, al ministerelor, al agențiilor, al tuturor acestor instituții care țin de dumneavoastră, se află în coordonarea dumneavoastră, să nu fie o frână în acest proces de descentralizare, le-a spus prim-ministrul Sorin Grindeanu membrilor cabinetului său, la începutul ședinței de Guvern.

Pentru Ministerul Agriculturii descentralizarea ar putea însemna transferul de competențe de la APIA Aparat Central către Centrele județene APIA, în scopul derulării mai rapide a plății subvențiilor către fermieri. Am dat exemplul Agenției de Plăți pentru că joacă un rol crucial în agricultură prin gestionarea miliardelor de euro venite de la Uniunea Europeană și acordate sub forma subvențiilor agricole.

Potrivit comunicatului Guvernului, strategia este însoțită de un plan de acțiuni pentru pregătirea descentralizării și unul pentru implementarea ei efectivă, cu termenele în care autoritățile administrației publice responsabile vor pune în aplicare măsurile/acțiunile corespunzătoare obiectivelor strategice stabilite.

Astfel, ministerele responsabile pentru domeniile menționate vor elabora și prezenta spre aprobare Guvernului analize de impact, în vederea fundamentării deciziei cu privire la oportunitatea transferului de competențe. Concluziile acestor analize de impact vor fi prezentate spre aprobare Guvernului în termen de 4 luni de la aprobarea strategiei, exceptând domeniul turismului, pentru care a fost stabilit un termen mai lung, de 6 luni, ținând cont că în cazul acestui domeniu strategia prevede în plus pregătirea și derularea unei faze-pilot în vederea testării competențelor ce urmează a fi descentralizate.

Ulterior aprobării acestor analize de impact și în funcție de rezultatele obținute, se va decide oportunitatea elaborării proiectelor de legi sectoriale prin care vor fi descentralizate competențele. Mecanismul este prevăzut de Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 și Normele metodologice de aplicare a acesteia, apobate prin HG nr. 139/2008.

Strategia propune domeniile care ar putea face obiectul transferului de competențe, urmând ca în cadrul analizelor de impact, elaborate de către ministerele de resort, să fie identificate complet și exhaustiv toate competențele ce urmează a fi transferate de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale.

Competențele propuse a se transfera de la nivelul administrației publice centrale la nivelul autorităților administrației publice locale sunt cele care vizează strict implementarea politicilor/strategiilor naționale și a reglementărilor în vigoare la nivel local.

Competenţele privind reglementarea, politicile şi strategiile naţionale, coordonarea metodologică a activității desfășurate de structurile responsabile cu exercitarea competențelor descentralizate, precum şi inspecţia şi controlul de stat cu privire la modalitatea în care sunt respectate prevederile legale în materie vor fi exercitate în continuare de autoritatea centrală în domeniu, pentru aplicarea unitară a politicilor şi a strategiilor naţionale şi ale Uniunii Europene. Astfel, autoritățile administrației publice locale vor rămâne responsabile în continuare în fața ministerului de resort, cu privire la modul de exercitare a competențelor.

Procesul de descentralizare reprezintă în continuare o prioritate a Guvernului României, așa cum este stabilit și prin Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 909/2014, document strategic național care reflectă pe de o parte soluțiile de politică publică ce constituie un răspuns ferm la nevoile administrației publice românești, și care, pe de altă parte, reprezintă o condiționalitate ex-ante în procesul de programare bugetară 2014-2020.

Prin descentralizare, serviciile publice furnizate de administraţia publică trebuie să răspundă cât mai bine nevoilor şi priorităților contribuabililor. Alocarea responsabilităţilor se va face respectând următoarele principii:

subsidiaritatea: o responsabilitate va fi încredinţată nivelului administraţiei publice cel mai apropiat de cetăţean/contribuabil şi care o poate îndeplini în condiţii de eficienţă şi eficacitate;
apropierea de cetățean: o responsabilitate trebuie furnizată de nivelul administraţiei publice a cărei jurisdicţie se apropie cel mai mult de aria geografică a beneficiarilor respectivei funcţii;
economia de scară: o responsabilitate trebuie încredinţată la nivelul administraţiei publice care o poate administra efectiv şi care poate asigura obţinerea de economii de scară în furnizarea serviciului public respectiv;
capacitate financiară adecvată: o responsabilitate trebuie încredinţată acelui nivel administrativ care are o capacitate financiară adecvată pentru a finanţa respectiva funcţie şi care poate asigura un grad rezonabil de echitate fiscală.

Sursa: Guvernul României