Tabără: Piaţa funciară a României nu va fi pusă la dispoziţia speculatorilor de terenuri

Prezent, la sfârşitul săptămânii trecute la inaugurarea unui Târg de animale în oraşul Zlatna, în Munţii Apuseni, Valeriu Tabără i-a îndemnat pe fermieri să nu-şi vândă pământul, spunându-le că valoarea acestor terenuri - păşuni şi fâneţe - va creşte. „Vreau să vă spun că valoarea terenurilor care va creşte în viitor este a acestor păşuni şi fâneţe. (...) Aceste terenuri sunt cele a căror valoare va creşte. Vă asigur. (...) Nu terenurile cu valoare imobiliară de lângă oraşe vor avea valoare. Ele vor rămâne undeva, sigur, cu preţuri ridicate, dar nu cu creşteri spectaculoase”, spunea, pe 13 august, ministrul Tabără.

Ministrul a explicat că, deşi „se supără unii” susţinând că ar fi „determinat creşterea preţului la terenuri”, el nu a făcut decât să stimuleze şi să îi atenţioneze pe români că se găsesc „în faţa unei avuţii pe care o au, a unei averi, şi pe care nu o pot risipi oricum, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu 15 - 18 ani, prin acea lege a pieţei funciare în care terenuri din zona agricolă de primă mărime a ţării s-au vândut cu 50 de mărci”. „Ăsta a fost un jaf ordinar făcut la adresa deţinătorilor de pământ, sigur într-o situaţie dificilă, grea, dar nu faci facilităţi când situaţia este grea şi care creează probleme de acest gen”, a spus ministrul.

El a spus că, după declaraţiile de la Zlatna, a fost sunat, atât din străinătate, cât şi din ţară, de mari cumpărători de terenuri. „Am fost atenţionat că am spus ceva legat de mărimea fermelor, îmi menţin punctul de vedere”, a declarat Tabără.

Acesta susţine că trebuie creionat acel sistem în care să se întărească ferma familială, nu ferma mică, să se meargă „spre acele ferme care constituie forţa unui sector economic cum este cel agricol”. „Şi voi merge mai departe cu acest principiu, indiferent cine ar fi parteneri. Eu sper să fie parteneri de discuţii, de dezbateri. Inclusiv problema cred că va fi reluată până la nivel de preşedinte, de prim-ministru. Nu este una oarecare”, a spus Tabără.

Rezervele agriculturii din România sunt la deal şi la munte

Ministrul a adăugat că îşi menţine şi punctul de vedere referitor la atenţionarea asupra gestionării resurselor din zona de munte. „Rezervele noastre de agricultură nu sunt în câmpie. Foarte mulţi confundă. Nu, acolo mai avem rezerve de randament, până la un anumit loc putem creşte la grâu 5.000 - 6.000 de kilograme la hectar, dar rezervele mari pentru agricultura României sunt aceste zone colinare şi cele din zona de munte, care trebuie puse în valoare şi eu sunt convins că în următorii ani şi valoarea terenurilor, dar şi valoarea economică va creşte”, a declarat ministrul Agriculturii.

Tabără a amintit şi producţia bogată de cereale, subliniind că „sunt foarte multe îmbunătăţiri tehnologice care au contribuit la potenţarea condiţiilor climatice şi a unui potenţial cunoscut”. „Asta înseamnă o tehnologie bine aplicată, înseamnă de a atenua anumiţi factori nefavorabili, cum este seceta”, a adăugat ministrul.
El a declarat că, în prezent, scriptic, există peste 7 milioane de tone de grâu, nescriptic producţia fiind mult mai mare, iar din această cantitate s-a putea exporta până la circa 4 milioane de tone.

Banii, vor fi daţi la timp agricultorilor
Potrivit ministrului, în această săptămână, Egiptul a achitat pentru grâul cumpărat din România o primă tranşă de circa 16,6 milioane de dolari.
Cât priveşte sursele financiare, ministrul a dat asigurări că vor fi puse la timp la dispoziţie pentru agricultori. „În 16 octombrie în mod sigur vor începe plăţile. În acelaşi timp, avem la această dată un pachet de măsuri cu băncile, cei care vor să ia în avans pot să ia pe baza adeverinţei de la APIA”, a precizat Tabără.

Ministrul Agriculturii şi oficiali din Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-au întâlnit sâmbătă la Alba Iulia cu zeci de primari de comune din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, cu care au discutat despre stadiul de implementare a proiectelor depuse pe măsura 1.2.5. „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” şi pe măsura 3.2.2. „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.
sursa: Agerpres