Legea privind vânzarea terenurilor agricole, prima rundă de negocieri

La întâlnire s-a consemnat lipsa LAPAR, în timp ce entităţi precum Agrostar sau Pro Agro s-au declarat mulţumite de discuţiile purtate. „Este o lege extrem de tehnică. Indiferent cât am explica, întotdeauna va apărea un caz particular. În sine este o măsură bună pentru agricultură. Pentru că există posibilitatea fluidizării tranzacţiilor, pentru că oamenii vor şi pot să-şi vândă terenurile şi nu putem vinde terenurile în orice condiţii, cu atât mai mult speculative. Credem că limita de 100 de hectare la care se adaugă limita de competenţă a celui care vrea să cumpere terenul sunt suficiente. Nu este tardivă această lege pentru că există îngrijorări conform cărora persoane fizice nevoiaşe ar putea să pună la vânzare terenurile către persoane fizice străine. Să nu uităm că avem 5 categorii de preemtori, deci nu cred că vom asista la o fărâmiţare dincolo de ceea ce există. Cred dimpotrivă că vom asista la o consolidare şi legea vine la momentul la care trebuia să ajungă”, a comentat Alex Jurconi, preşedintele ProAgro.

Cine vrea să cumpere mai mult de 100 ha să se constituie în persoană juridică
Daniel Constantin, ministrul agriculturii, a declarat la încheierea şedinţei că „măsurile pe care le luăm şi le prezentăm prin această lege sunt general valabile pentru persoanele atât române cât şi străine. Esenţa legii este reprezentată de faptul că încercăm să limităm proprietatea presoanelor fizice la 100 de hectare. Cine vrea să cumpere mai mult de 100 ha va trebui să se constituie într-o persoană juridică”.
Una din propuneri a vizat dreptul de preempţiune pentru potenţialii cumpărători ai terenurilor agricole. „Al doilea lucru care mi se pare important este stabilirea dreptului de preemţiune. Aici este important să ţinem cont de coproprietari atunci când se doreşte vânzarea unui teren, să ţinem cont de arendaşi, de tinerii până în 40 de ani şi nu în ultimul rând să ţinem cont de intenţia şi interesul pe care statul îl are pe zonele respective mai ales pe ideea de comasare a terenurilor agricole. Sunt elemente care sunt cuprinse în această lege. Intenţia noastră este ca săptămâna viitoare să discutăm şi la nivelul Guvernului legea, să o trimitem apoi Parlamentului care sunt sigur că va avea dezbateri pe marginea acestor prevederi după care până la sfârşitul anului ar trebui adoptată şi şi să intre în vigoare de la 1 ianuraie 2014”, a declarat încrezător Daniel Constantin.

Jurconi: Condiţiile de acces la cumpărarea terenurilor în România, derivate din modele similare ale legislaţiei europene
Alexandru Jurconi, preşedintele ProAgro, a declarat că „în ceea ce priveşte textul şi conţinutul legii, pe ultima sută de metri au mai apărut 3 probleme importante, dincolo de cele pe care acum majoritatea le cunoaşte. Respectiv, pe suprafeţele care conţin în interiorul terenurilor sisteme de irigaţii am solicitat să nu se execute construcţii altele decât cele aferente înfiinţării culturilor. S-a pus în discuţie eliminarea termenului de arendaşi persoane fizice pentru că acest fapt ar elimina arendaşii persoane juridice din ordinea de preemţiune la cumpărarea terenurilor agricole. Şi trei, s-au convenit condiţiile de acces la cumpărarea terenurilor în România, derivate din modele similare ale legislaţiei europene şi mă refer în speţă la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cumpărătorii persoane fizice şi destinaţia viitoare a terenurilor care urmează să fie cumpărat. Aici toţi ne-am pus de acord că 100 ha sunt mai mult decât suficiente pentru ca cineva să deţină în România, că persoana respectivă dacă vrea să facă altceva decât speculă, va trebui să aibă o competenţă pentru desfăşurarea de activităţi agricole pe teren şi că acest teren nu poate fi schimbat ca şi folosinţă pe o perioadă de timp”.

Reglarea pieţei funciare – o cerinţă pentru România
Unul dintre punctele de discuţie dintre reprezentanţii agricultorilor şi cei ai Ministerului Agriculturii a vizat şi înfiinţarea unei agenţii a statului. „Vom discuta dacă ADS va prelua această sarcină sau va fi o altă autoritate care să reglementeze piaţa funciară. Practic, cetăţeanul care va dori să vândă o suprafaţă de teren şi are un cumpărător va trebui să notifice această autoritate, care va transmite scrisori către toţi cei care sunt vizaţi de dreptul de preemţiune (coproprietar, vecini, arendaşi, persoane tinere, statul român). În 90 de zile aceştia trebuie să-şi exercite sau nu dreptul de preemţiune, după care tranzacţia se poate realiza”, a declarat Daniel Constantin.

Legea din România, posibil model pentru est-europeni
Faptul că România a făcut ieri un pas important în discutarea legislaţiei privind vânzarea terenurilor agricole după 1 ianuarie 2014 poate constitui un ajutor şi pentru alte state din zona est-europeană care se confruntă cu o problemă similară. „Săptămâna viitoare avem o întâlnire cu alţi colegi din zona central europeană - ţările de la grupul de la Vişegrad organizează o întâlnire extinsă în Ungaria şi au invitat şi ţările care nu participă la grupul de la Vişedrag cu statut de invitat – respectiv cele baltice, plus România, Slovenia şi Bulgaria – având ca principal obiectiv discutarea atitudinii prin care asociaţiile profesionale sau federaţiile o au faţă de administraţii cu privire la înstrăinarea terenurilor. Noi ne ducem acolo cu lecţiile făcute, şi asta este un lucru bun. În speţă, am negociat cu adminstraţia română o lege care astăzi ne convine, care poate deveni un model central european. Pentru că nu este luată o decizie în alte ţări. Sau poate au şi ei procese legislative”, a explicat Alex Jurconi.