LAPAR solicită restricţii pentru străinii care vor pâmânt românesc
Fermierii români se arată îngrijoraţi de liberalizarea pieţei funciare din 2014, moment după care persoanele fizice străine vor putea cumpăra terenuri agricole în România fără restricţii. Temerile nu vin de la pierderea pământului ci de la exportul profitului, spun aceştia.
„Nu mai are de ce să îmi fie teamă având în vedere că în ultimii 10 ani s-au cumpărat 10% din suprafaţa României. Vorbim de un lucru care s-a întâmplat deja şi trebuie să ne gândim şi la viitorul producătorilor din România. Nu pleacă cu pământul din România, dar legislaţia le dă voie să exporte profitul din România”, a explicat Laurenţiu Baciu principala îngrijorare a producătorilor români.
Potrivit acestuia, deşi ar exista o soluţie pentru a evita cumpărarea terenurilor agricole de către un număr cât mai mare de străini, respectiv achiziţia acestora de către fermierii români, acest lucru este puţin probabil din cauza decapitalizării fermierilor din România şi a posibilităţilor reduse de finanţare. „Cu fermierii români trebuie să avem răbdare pentru că sunt decapitalizaţi şi nu îşi pot permite să aloce aceleaşi fonduri ca străinii. Mai ales că străinii sunt sprijiniţi de statele de origine. Iau credite din ţara de origine, cu dobânzi mici, şi vin în România şi îşi permit să plătească o sumă importantă. Ori acest lucru nu se poate întâmpla în România la dobânzile practicate de bănci”, a motivat preşedintele LAPAR.
Soluţia LAPAR: Gajarea cu terenul agricol
„Astăzi am prezentat soluţiile conducerii LAPAR. Una este gajarea cu terenurile agricole, care să fie aplicată din 2013 chiar, alte măsuri care vor intra în vigoare odată cu liberalizarea de la 1 ianuarie 2014. Aceste măsuri pot însemna condiţionarea celor care vor să cumpere terenuri agricole de o experienţă în domeniul agricol în statul din care provin, o experienţă de 3-5 ani, în funcţie de ce acord vom ajunge cu fermierii sau obligarea acestora ca terenul respectiv să fie păstrat în zona agricolă”, a comentat ministrul agriculturii.
De asemenea, LAPAR a prezentat drept posibile soluţii subvenţionarea dobânzii sau achiziţionarea terenului chiar de către statul roman. „Cumpărătorii români nu au bani. Şi atunci statul ar trebui să găsească o facilitate prin care, prin intermediul băncilor, să subvenţioneze o parte din dobândă. Nu e de neglijat că am dori ca ADS să cumpere aceste terenuri, să aibă drept de preemţiune după care să le revândă. Lucrul acesta se întâmplă şi în Franţa, şi în Ungaria, deci nu ar fi o noutate”, a propus Laurenţiu Baciu.
Alte articole in aceasta categorie
Ordonanță de Urgență! Scrisori de garanție pentru a lua bani europeni!
Guvern ACUM: Document obligatoriu plată subvenții APIA hectar, cap animal!
AFIR: Raport selecție proiecte valoarea totală 202 milioane euro!
Comunicat APIA ACUM! Lista cu toate plățile APIA!
Decizie Guvern: Creștere cuantum subvenții APIA, transfer bani între subvențiile APIA!
Mai mulți bani pentru fermieri! Bugetul MADR, suplimentat!
Plata subvenției APIA de 42 euro/ha poate fi cerută oricând de la APIA!
Peste 31% din toate fermele din UE sunt conduse de fermieri cu vârste de peste 65 de ani!
Plăți AFIR ACUM în conturile fermierilor: 1,2 miliarde euro!
Decizie MADR fermieri, crescători animale!
Stirile zilei
- 10:41 -
ADAMA lansează în România 4 noi fungicide, un erbicid și unica Tehnologie revoluționară Asorbital®
AgroInfo - 06:01 -
Ordonanță de Urgență! Scrisori de garanție pentru a lua bani europeni!
AgroInfo - 05:51 -
Guvern ACUM: Document obligatoriu plată subvenții APIA hectar, cap animal!
AgroInfo - 05:35 -
AFIR: Raport selecție proiecte valoarea totală 202 milioane euro!
AgroInfo - 05:25 -
Comunicat APIA ACUM! Lista cu toate plățile APIA!
AgroInfo
Bancul zilei
Înfiinţat în urmă cu peste două decenii, odată cu lansarea unei reviste de specialitate, FMG Ferma Media Grup este primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti.
Brandurile grupului, din print sau digital, s-au impus în timp prin varietate, profesionalism și calitate, devenind Alegerea naturală a fermierilor. Din 1998.
