Produsele agroalimentare, pe locul doi la exporturi, pe patru la importuri

Producţia totală de ulei de floarea-soarelui a fost de 432 mii tone în sezonul 2014/2015, iar jumătate din aceasta a luat calea exportului.

Balanţa comercială cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2015 este pe plus. Exporturile s-au majorat cu 7,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, până la 4,2 miliarde euro, însă importurile au crescut şi mai mult, cu 17,3% totalizând 4,16 miliarde euro.

Diferenţa valorică dintre importurile şi exporturile de produse agroalimentare în primele opt luni din 2015 depăşeşte 44 milioane de euro. Am încasat din exporturi mai mult cu peste 10% faţă de anul trecut, dar am plătit şi mai mult decât ce am primit din vânzarea producţiei autohtone. Ba chiar am importat şi porumb pe care apoi l-am exportat, iar exporturile de grâu au scăzut cu peste un milion de tone. Iată ce spun cifrele Ministerului Agriculturii!

Comisia Europeană a aprobat, în luna noiembrie 2015, 33 de programe de promovare a produselor agroalimentare în UE şi pe pieţe externe. Două dintre aceste programe vor fi derulate de organizaţii din România.

Negocierea secolului, cum o numesc unii cu emfază, Tratatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) a mai parcurs un episod, organizat de europarlamentarul Sorin Moisă la București. Politicianul român i-a înmânat comisarului european pentru Comerț, Cecilia Malmstrom, rezultatele consultărilor publice. O voce a României care se exprimă despre TTIP.

România a exportat produse agroalimentare de peste 800 mil. euro în primele două luni din 2015. Valoarea importurilor a fost mai mică decât cea a exporturilor, dar în creştere faţă de primele două luni din 2014.

Exporturile de miere ale României au scăzut anul acesta cu peste 50% față de perioada similară a anului trecut.

Producția de cereale din UE pentru 2024/25 este estimată la 260,9 milioane tone, cu aproximativ 7% sub media pe 5 ani, potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană.

Ministrul ucrainean al politicii agrare și alimentației, Vitalii Koval, urmează să se alăture miniștrilor Agriculturii din statele UE și să se adreseze acestora la Consiliul AgriFish din 18 noiembrie.

Fabricile de lactate din România au procesat mai mult lapte de vacă în primele nouă luni din 2024, față de aceeași perioadă din 2023. Mai mult de jumătate din acest surplus a fost lapte din import.

Țăranii care-și vând produsele în piețe sunt obligați să notifice direcțiile județene sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, DSVSA, și să dea informații legate de activitățile desfășurate și locurile unde vând marfa. În plus, sunt obligați să respecte anumite condiții de igienă atunci când produc și vând și pot merge cu marfa doar în județele unde se află gospodăria sau în județele limitrofe. Verificările, amenzile și interzicerea vânzării în piețe intră în atribuțiile ANSVSA.

Mai e brânza românească dacă e făcută din lapte de import?  Cine sunt cei mai mari importatori de lapte de la noi din țară. 

Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU) se sărbătoreşte la 29 septembrie. Marcarea acestei zile trage un semnal de alarmă la nivel global asupra necesităţii de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele.

În prima jumătate a acestui an, fabricile de lactate din România au produs mai multă marfă decât anul trecut, dar materia primă de la fermierii locali, deși în cantități mai mari, nu a fost suficientă, arată datele statistice. Cantitatea de lapte brut adusă din import a crescut cu peste 49%, în timp ce importurile de lapte și smântână s-au majorat, în primele cinci luni, cu 27%. Cantități neobișnuit de mari au intrat în țară din Spania și Italia, iar deficitul a crescut cu peste 47%.

Trebuie refăcute urgent relațiile comerciale cu țările arabe, spune Ciprian Palmeș, cunoscut exportator de ovine vii și susținător al oieritului, într-o postare Facebook. România a pierdut relația cu cele mai importante 4 țări care ne-au consacrat mielul românesc, a adăugat acesta.

Lipsa ploilor din ultimele săptămâni a distrus sute de mii de hectare de culturi, ceea ce se traduce în pagube uriașe pentru agricultorii români. În aceste condiții, cu o producție în scădere, prețurile legumelor dar și a materiilor prime au început să crească chiar în mijlocul verii, atunci când ele ar fi trebuit să fie la cel mai mic nivel.