Exportul de cereale a salvat balanţa comercială în 2015

În prima sa prognoză din acest an, Strategie Grains apreciază că Uniunea Europeană va exporta 28,9 milioane tone de grâu în sezonul viitor (2016/2017), cu opt sute de mii de tone mai mult decât în acest exerciţiu comercial (2015/2016), dar încă departe de recordul obţinut în sezonul 2014/2015 (33,34 mil. tone).

Crescătorii și exportatorii de animale îi solicită ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să se implice în demersurile de deblocare a exporturilor de bovine, după ce Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunțat, încă de pe 12 decembrie 2015, ridicarea restricţiilor comerciale impuse de depistarea encefalopatiei spongiforme bovine (ESB).

Produsele agroalimentare se află pe locul al doilea în clasamentul exporturilor realizate de România în primele nouă luni din 2015, după produsele industriei constructoare de maşini, şi pe locul al patrulea în top 5 cele mai importate produse.

Producţia totală de ulei de floarea-soarelui a fost de 432 mii tone în sezonul 2014/2015, iar jumătate din aceasta a luat calea exportului.

Balanţa comercială cu produse agroalimentare după primele trei trimestre din 2015 este pe plus. Exporturile s-au majorat cu 7,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, până la 4,2 miliarde euro, însă importurile au crescut şi mai mult, cu 17,3% totalizând 4,16 miliarde euro.

Diferenţa valorică dintre importurile şi exporturile de produse agroalimentare în primele opt luni din 2015 depăşeşte 44 milioane de euro. Am încasat din exporturi mai mult cu peste 10% faţă de anul trecut, dar am plătit şi mai mult decât ce am primit din vânzarea producţiei autohtone. Ba chiar am importat şi porumb pe care apoi l-am exportat, iar exporturile de grâu au scăzut cu peste un milion de tone. Iată ce spun cifrele Ministerului Agriculturii!

Exporturile de miere ale României au scăzut anul acesta cu peste 50% față de perioada similară a anului trecut.

Producția de cereale din UE pentru 2024/25 este estimată la 260,9 milioane tone, cu aproximativ 7% sub media pe 5 ani, potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană.

Ministrul ucrainean al politicii agrare și alimentației, Vitalii Koval, urmează să se alăture miniștrilor Agriculturii din statele UE și să se adreseze acestora la Consiliul AgriFish din 18 noiembrie.

Fabricile de lactate din România au procesat mai mult lapte de vacă în primele nouă luni din 2024, față de aceeași perioadă din 2023. Mai mult de jumătate din acest surplus a fost lapte din import.

Țăranii care-și vând produsele în piețe sunt obligați să notifice direcțiile județene sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, DSVSA, și să dea informații legate de activitățile desfășurate și locurile unde vând marfa. În plus, sunt obligați să respecte anumite condiții de igienă atunci când produc și vând și pot merge cu marfa doar în județele unde se află gospodăria sau în județele limitrofe. Verificările, amenzile și interzicerea vânzării în piețe intră în atribuțiile ANSVSA.

Mai e brânza românească dacă e făcută din lapte de import?  Cine sunt cei mai mari importatori de lapte de la noi din țară. 

Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU) se sărbătoreşte la 29 septembrie. Marcarea acestei zile trage un semnal de alarmă la nivel global asupra necesităţii de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele.

În prima jumătate a acestui an, fabricile de lactate din România au produs mai multă marfă decât anul trecut, dar materia primă de la fermierii locali, deși în cantități mai mari, nu a fost suficientă, arată datele statistice. Cantitatea de lapte brut adusă din import a crescut cu peste 49%, în timp ce importurile de lapte și smântână s-au majorat, în primele cinci luni, cu 27%. Cantități neobișnuit de mari au intrat în țară din Spania și Italia, iar deficitul a crescut cu peste 47%.

Trebuie refăcute urgent relațiile comerciale cu țările arabe, spune Ciprian Palmeș, cunoscut exportator de ovine vii și susținător al oieritului, într-o postare Facebook. România a pierdut relația cu cele mai importante 4 țări care ne-au consacrat mielul românesc, a adăugat acesta.

Lipsa ploilor din ultimele săptămâni a distrus sute de mii de hectare de culturi, ceea ce se traduce în pagube uriașe pentru agricultorii români. În aceste condiții, cu o producție în scădere, prețurile legumelor dar și a materiilor prime au început să crească chiar în mijlocul verii, atunci când ele ar fi trebuit să fie la cel mai mic nivel.