Cine pierde şi cine câştigă din embargoul impus de Rusia Occidentului?

Interdicţia instituită de Moscova, în 7 august 2014, pentru un an de zile, vizează carnea de vită, de porc şi de pui, peştele, brânza, laptele, legumele şi fructele provenite din SUA, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.

Potrivit datelor Comisiei Europene, citate de Agerpres, Rusia a importat, în 2013, din aceste ţări produse agroalimentare în valoare de 17,2 miliarde dolari, categoriile de produse vizate de interdicţie însumând 9,2 miliarde dolari.

Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, citate de Agerpres, statele cele mai afectate vor fi Norvegia (care a exportat în 2013 Rusiei produse alimentare vizate acum de sancţiuni în valoare de 1,15 miliarde dolari), urmată de Polonia (1,12 miliarde dolari), SUA (838 milioane dolari), Spania şi Olanda (794 milioane dolari fiecare), Germania (781 milioane dolari), Danemarca (540 milioane dolari), celelalte state având exporturi din aceste categorii de produse sub valoarea de 500 milioane dolari.

La cealaltă extremă a acestui clasament, în rândul ţărilor care au exportat anul trecut în Rusia produse alimentare din categoriile menţionate sub valoarea de 10 milioane dolari, se numără, alături de România, Bulgaria, Croaţia, Slovacia, Luxemburg şi Malta.

România va fi afectată indirect, prin afluxul mare de produse provenite din ţările care exportă masiv în Rusia

România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA şi Uniunea Europeană, deoarece exporturile nu erau foarte mari, undeva la 41 milioane euro în 2013, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Acesta nu exclude însă posibilele efecte care ar putea apărea, în timp, pe piaţa internă, din cauza unui aflux mare de produse provenite din ţările care exportă masiv în Rusia.

„Decizia Rusiei nu ne afectează, pentru că nu avem exporturi foarte mari pe piaţa din Rusia. De exemplu, anul trecut am exportat de 41 de milioane de euro, şi cred că era vorba de ceva porumb şi floarea soarelui, puţine produse. Nu reprezintă mare lucru, care să ne afecteze direct, doar indirect, în timp, atunci când produsele din alte ţări, Germania sau Polonia, mari exportatoare pe piaţa din Rusia, ar trebui să ajungă undeva pe o piaţă”, a declarat Daniel Constantin, citat de Agerpres.

Turcia şi America Latină - principalii câştigători ai sancţiunilor Rusiei împotriva Occidentului

Turcia şi statele latinoamericane par să fie principalii câştigători de pe urma embargoului instituit de Rusia asupra importului majorităţii produselor agroalimentare din ţările ce au sancţionat-o pentru acţiunile ei destabilizatoare din Ucraina, se arată într-o analiză publicată de agenţia Reuters, citată de Agerpres.

Conform purtătoarei de cuvânt a Serviciului rus de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară, Iulia Trofinova, în 8 august 2014 s-au desfăşurat discuţii cu responsabili din Turcia, ţară care este în prezent al cincilea exportator de produse agroalimentare în Rusia şi s-a arătat pregătită să-şi suplimenteze livrările de fructe, produse vegetale şi carne de pasăre. Turcia nu şi-a manifestat până în prezent intenţia de a se alătura sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, deşi este stat membru al NATO şi vrea să intre în Uniunea Europeană, negocierile de aderare la blocul comunitar fiind însă anevoioase, astfel că perspectiva aderării este foarte îndepărtată.

De asemenea, Peru şi Brazilia ar putea exporta în Rusia cantităţi importante de carne, în timp ce volume sporite de lapte şi produse lactate pot fi importate din Chile şi Brazilia, peşte din Peru şi Chile şi crustacee din Ecuador. În afara Americii Latine, şi Noua Zeelandă ar putea fi un furnizor important de produse lactate. Un oficial brazilian a confirmat că ţara sa poate vinde Rusiei cantităţi suplimentare de carne de porc, vită şi pui, societăţile pregătindu-se în prezent pentru sporirea producţiei.

Un oficial rus care a studiat problema substituirii importurilor afectate de embargoul rus a declarat că cel mai dificil va fi să se găsească alternative la produsele piscicole importate din Norvegia. Dar producătorii de somon din Chile s-au declarat pregătiţi să satisfacă o parte din cererea de pe piaţa rusă, mai arată analiza Reuters, citată de Agerpres.