PALMELE CRĂPATE DE ȚĂRAN NE DAU NOUĂ HRANA CEA DE TOATE ZILELE!

O să vedeți câți oportuniști vor prinde în criza Coronavirus șansa de lansare sau relansare. Istoria ne demonstrează că în orice criză au fost câștigători și perdanți.

Între fermierii români sunt prea puțini oportuniști. Fermierul nostru, țăranul nostru nu știe cum să vâneze oportunitatea dintr-o criză. Țăranii noștri știu să trudească. Asta au învățat în tradiția lor îndelungată. Asta au moștenit de la bunicii și părinții lor. Ei sunt cei care se trezesc în puterea dimineții să mulgă oile, să dea de mâncare vacilor, să iasă pe câmp cu tractoarele. Ei sunt cei pe care noi îi ignorăm și-i disprețuim pentru că sunt "la munca de jos".

Nasurile noastre delicate se strâmbă la mirosul bălegarului. Mâinile noastre fine nu pot scormoni pământul în căutarea hranei. Țăranul nostru nu are nici nas delicat și nici mâini fine. Are palmele crăpate de muncă, de istovirea din zori și până-n seară. Din palmele astea ne vin nouă pâinea și laptele. Palmele astea nu ne lasă pe noi, ceilalți, să murim de foame. Ce face țăranul nostru român în criza Coronavirus? Produce hrana noastră cea de toate zilele. Niciunul nu stă să se gândească la oportunitate și profit.

Ce spun țăranii noștri în criza Coronavirus?  Acum suntem buni când ați găsit rafturile magazinelor goale?! Rafturi pe care noi, țăranii români, nu putem să ne vindem marfa. Acum nu vă mai miroase bălegarul și brânza de oaie?! Acum nu mai veniți peste noi să ne ucideți animalele și nu ne mai acuzați că răspândim ciuma?! Și chiar dacă-și varsă năduful și necazul, țăranul român continuă să producă hrană. Nu l-am auzit pe niciunul dintre fermierii cu care vorbesc aproape zilnic să-și abandoneze animalele în grajd sau pământul nelucrat. E criză, da, e criza Coronavirus, dar viața acolo unde e legată de pământ și animale continuă ca până acum.

Nu l-am auzit pe niciun țăran din vârf de munte, de la stână, de la ferme mici, din gospodării să intre în panică și fibrilații că vine COVID 19 peste el. Zilele încep pentru el tot la ora 4 în zori când oile, vacile trebuie mulse și se încheie tot seara târziu, după ce sunt alipuite animalele. Același ritual îl urmează și fermierul care lucrează pământul. Că e COVID 19 sau nu e, pământul nu așteaptă, culturile agricole nu-și iau o pauză.

Ce ar trebui să facem noi, ăștia, care ne panicăm la fiecare adiere, noi, ăștia care nu trăim într-o simbioză cu natura, noi, ăștia, care ne repezim să ne facem provizii de teama că vom muri de foame? Să ne amintim că avem țărani. La ei ne găsim hrana. S-au închis piețele? Nu-i nimic. Țăranul român nu s-a mutat nicăieri, el e cel legat de pământ. Știm unde-l găsim ca să ne procurăm hrana cea de toate zilele. Vă amintiți povestea cu adoptă un țăran? Nu, țăranul român nu are nevoie să fie adoptat de noi, noi suntem cei care avem nevoie să fim adoptați de el.