GUNOI TRANSFORMAT ÎN LUMINĂ. Gunoiul din fermele de vaci, de porci și de păsări din orașul Seini din Maramureș este materie primă pentru o instalație de biogaz care va lumina întreg orașul. Pe lângă gunoiul animalier, instalația are nevoie și de porumb siloz.
Investiția s-a ridicat la 2,3 milioane de euro. Banii provin de la Banca Mondială, prin Ministerul Mediului.
Oraşul Seini are un istoric nefavorabil din punct de vedere al poluării cu nutrienţi din cauză că în zonă, începând cu anii 1965, au existat foarte multe ferme zootehnice. Gunoiul care a provenit de la acestea, deoarece nu a fost folosit corect şi nu a fost administrat raţional, a poluat pământurile cu nitraţi şi nitriţi în exces, astfel că Seini este o zonă vulnerabilă din acest punct de vedere. Acesta este şi motivul pentru care Ministerul Mediului a ales oraşul nostru pentru implementarea acestui proiect pilot, a declarat viceprimarul orașului, Octavian Bodea, pentru Graiul Maramureșului.
Edilul mai spune că instalația îi ajută mult pe fermierii din zonă. Nu mai au nevoie de platforme de depozitare pentru gunoi, acesta a devenit brusc o foarte bună sursă de bani și pot să-și fertilizeze terenurile agricole cu îngrășăminte cu un conținut de azot omogen și constant.
O problemă ar putea fi la porumbul siloz, unde producţia pe hectar este undeva la 40 de tone şi sunt necesare aproximativ 2.000 de tone, deci ar trebui o suprafaţă de 50 de hectare pe care să fie cultivat porumb siloz. În acest moment avem un contract cu o firmă ce ne va furniza porumbul siloz, în prima fază, după care o să încercăm atragerea agricultorilor din Seini ca să-şi unească loturile şi să cultive acolo porumbul siloz, să nu-l aducem din altă parte.
Gunoiul este de la fermele de vaci, porci şi păsări din localitate. Instalaţia este una prin care se doreşte demonstrarea faptului că gunoiul de grajd, ce reprezintă o mare problemă de mediu a tuturor zootehniştilor, este o sursă de bani.
În urma procesului de fermentare rezultă un produs cu un conţinut de azot mult mai omogen şi mai constant, astfel că putem să le oferim la schimb celor care ne oferă gunoiul acest produs fertilizant pentru terenurile agricole. Acesta se va putea folosi doar în momentele prielnice ale anului. Dacă ar folosi ca şi îngrăşământ gunoiul rezultat pe tot parcursul anului, ar avea nevoie de platforme de depozitare, de stocare, pe când îngrăşământul produs de staţia de biogaz îl putem furniza fermierului exact atunci când are nevoie. Deci, în acest proiect sunt practic cuprinse două componente: instalaţie pilot de biogaz şi platformă de dejecţii animaliere de la populaţie, a explicat viceprimarul.
Anual sunt necesare pentru instalaţia pilot 8.000 de tone de gunoi de vacă, 5.000 de tone de gunoi de porc, 5.000 de pasăre şi 2.000 de porumb siloz sau biomasă. 55 de tone vor intra zilnic în fermentator şi va rezulta energie electrică.
(sursa: Graiul Maramureșului)