Băncile îşi întorc faţa către fermieri

Fără îndoială, una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă astăzi fermierii români este finanţarea. Fie că vorbim de o exploataţie mai mică ori de una complexă, de cereale ori de animale, la un moment dat, pentru a reuşi să se dezvolte, administratorul afacerii este obligat să se gândească la contractarea unui credit bancar. De fapt, pentru agricultor aici începe calvarul. Cine reuşeşte să supravieţuiască poate avea norocul să se bucure de banii primiţi. Cei mai mulţi însă rămân cu buzele umflate, nereuşind să se califice pentru a primi împrumutul mult visat.

Până mai ieri, pentru cea mai mare parte a fermierilor ideea contractării unui credit bancar aproape echivala cu o utopie. Practic, existau două variante: banca îţi aproba împrumutul în condiţii extrem de defavorabile ori pur şi simplu nu îţi aproba creditul. În unele situaţii, verdictul era dat după ce erai pus să aduci o grămadă de adeverinţe. Iar în alte cazuri, fermierii erau refuzaţi încă de la primele discuţii cu funcţionarii bancari. Până la urmă, ambele ipostaze se terminau însă prost pentru agricultor, fără ca acesta să se poată folosi de un credit.

Semnale recente indică o anumită schimbare de atitudine a băncilor faţă de fermieri. Deja, unele instituţii de credit au anunţat că acordă împrumuturi la dobânzi mai rezonabile. În paralel, băncile dau semne că vor să devină mai maleabile în ceea ce priveşte paleta garanţiilor, prin includerea pe această listă a terenurilor, animalelor ori a utilajelor agricole. Nu în ultimul rând, unităţile de credit vor să prelungească perioada de creditare şi să ofere o perioadă de graţie corespunzătoare. Sigur că, deocamdată, condiţiile expuse mai sus nu sunt adaptate la necesităţile reale ale fermierilor, fiind mai mult la stadiul de tendinţe ori promisiuni. Acestea reprezintă însă un început promiţător.

Cei care au avut privilegiul de a călători prin Occident ştiu că acolo agricultura este preţuită de către bănci şi guvernanţi. Prin politici guvernamentale agrare sănătoase. Dar şi prin politici bancare adecvate. Prin acordarea de credite cu dobânzi de sub 5 la sută pe an, pe un termen de peste 20 de ani, cu o perioadă de graţie semnificativă, cu rate sezoniere, etc.

Conducătorii ţărilor respective conştientizează suficient de bine faptul că o agricultură performantă înseamnă ţară bogată cu oameni mulţumiţi. Știţi care e ironia ? Că România se numără printre ţările cu cele mai bogate resurse agricole din Uniunea Europeană. În ciuda acestui lucru, noi avem cei mai săraci fermieri din Europa. Oare, de ce?