NU LE MAI PLACE CIOBĂNIA ÎN ROMÂNIA!

Salariul oferit unui cioban în România ajunge la 2.000 de lei plus țigări, plus masă. Este mai puțin tentant însă decât un salariu de aproximativ 1.000 - 1.200 de euro cât i se oferă unui cioban român la o stână din Spania. Ciobanii au început să ia calea străinătății încă din anul 2012. Potrivit unui reportaj realizat de PRO TV munca la o stână din Spania este total diferită.  La ora șapte se închide saivanul, nimeni nu doarme cu oile și la cinci ești la muls. Oile dorm ca într-un hotel, nici nu miroși ca un cioban, spunea un cioban din Dragomirești, județul Timiș, care a muncit în Spania.

Nici cei care au rămas acasă nu se înghesuie să muncească la oi pentru că primesc ajutor social și e mult mai convenabil. Eugen Gonțea, președintele Federației Oierilor de Munte, a spus, în repetate rânduri, că ajutorul social nu ar trebui lăsat la mâna primarilor, ar trebui să existe o comisie care să funcționeze pe lângă Prefecturi și care să decidă cine are cu adevărat nevoie de ajutor social.

Sursa foto: Tradițional Românesc

Reprezentanții Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România atrag atenția asupra problemelor ce decurg din criza forței de muncă necalificată și calificată din sectorul zootehnic. În ultima perioadă s-a înregistrat o scădere alarmantă a numărului de persoane care activează în domeniul zootehnic, această situație amplificându-se în ultimii doi ani. Tendința persoanelor care lucrează în acest sector a fost de a se angaja în alte țări, iar unii lucrători au decis să renunțe la locul de muncă în favoarea ajutorului de șomaj primit.

Bugetul pierde, așadar, aproximativ 21 600 EUR/100 persoane în fiecare lună din cauza crizei forței de muncă. Una dintre soluții ar fi angajarea de muncitori din țări terțe, însă procedura durează mai mult de 4 luni, fiind un proces greoi. Astfel, productivitatea, dar și competitivitatea fermierilor este periclitată de acest fenomen, unii zootehniști dispunând de tehnologii de ultimă generație, dar care nu sunt utilizate din cauza lipsei forței de muncă, spune europarlamentarul Daniel Buda (PPE).

Eurodeputatul a solicitat Comisiei Europene soluții pentru rezolvarea crizei acute de forță de muncă din fermele românești.

Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, i-a comunicat că există fonduri structurale și de investii UE, în valoare de 4,4 miliarde de euro, iar o parte însemnată din acești bani este direcționată spre formarea profesională, educarea, recalificarea oamenilor. 67 de milioane EUR au fost alocate pentru activități de formare, în cadrul Măsurii 1 - Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare - a programului de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020, a spus comisarul european. Din păcate, în România, nu se prea știe unde merg acești bani.

Comisarul european i-a mai spus lui Daniel Buda că România numără cei mai mulți lucrători mobili din Europa.

“România este afectată de scăderea dramatică a populației și de îmbătrânirea masivă a acesteia. De asemenea, numără cei mai mulți lucrători mobili din Europa. Aceste fenomene generează, în România, un deficit de forță de muncă în toate sectoarele economice.

Prin procesul semestrului european, Comisia le comunică anual guvernelor UE recomandări specifice fiecărei țări pentru următoarele 12-18 luni. Toate deciziile de politică și măsurile propriu-zise considerate a fi necesare ca urmare a acestor recomandări sunt luate de guvernele naționale. Problema deficitului de forță de muncă și de competențe din România a fost ridicată în raportul și în recomandările de țară din 2017 adresate României.

Fondurile structurale și de investiții ale UE reprezintă o sursă importantă de investiții publice. Ele pot ajuta România să facă față acestor provocări. În perioada 2014-2020, programul operațional „Capital uman” dedică o mare parte din bugetul său de 4,4 miliarde EUR formării, educației și măsurilor favorabile incluziunii sociale, pentru a sprijini actualizarea competențelor, reinserarea profesională și recalificarea oamenilor astfel încât să poată răspunde nevoilor pieței muncii, inclusiv în sectorul producției animaliere.

Cu sprijinul UE, autoritățile române lucrează în prezent la introducerea unui sistem de previzionare și de servicii îmbunătățite pentru angajatori. Acesta va fi un instrument esențial pentru o mai bună orientare a activităților de formare către nevoile specifice ale pieței muncii în materie de competențe. 67 de milioane EUR au fost alocate pentru activități de formare, în cadrul Măsurii 1 - Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare - a programului de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020. Este extrem de important ca România să asigure absorbția fondurilor UE cu acțiuni eficiente de remediere a deficiențelor structurale care îi afectează și sectorul producției animaliere.“