Reprezentanţii sectorului vitivinicol din România au solicitat includerea măsurii de distilare a subproduselor de vinificaţie în Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul viti-vinicol 2014 – 2018.
În Nota de fundamentare a proiectului de HG privind acordarea sprijinului financiar din partea Uniunii Europene în sectorul vitivinicol, publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR, se precizează că reprezentanţii din viticultură au argumentat că acest lucru va determina creşterea veniturilor producătorilor de vin şi va garanta practici corecte de piaţă. „La solicitarea expresă a reprezentanţilor sectorului viti-vinicol şi în baza unei fundamentări reale şi obiective, prezentul proiect de act normativ propune introducerea măsurii de distilare a subproduselor în Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 - 2018. Această solicitare va conduce la creşterea veniturilor producătorilor care vor accesa măsura, prin aceea că subvenţiile oferite pentru distilarea subproduselor de vinificaţie vor constitui venituri suplimentare. De asemenea, accesarea măsurii de distilare a subproduselor garantează practici corecte de piaţă în rândul ţărilor producătoare de vin din Uniunea Europeană, prin creşterea controalelor şi scăderea activităţilor frauduloase”, se arată în nota de fundamentare.
Potrivit proiectului, accesarea măsurii de distilare a subproduselor oferă beneficii importante pentru că vor conduce la reducerea impactului necontrolat asupra mediului, din cauza tescovinei şi drojdiei denaturate. Prin măsura de distilare a subproduselor se realizează o gestionare corectă şi controlabilă a subproduselor, se precizează în document.
România beneficiază de o alocare financiară de 47,7 milioane euro anual, în perioada 2014 - 2018 pentru măsurile de sprijin notificate în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sector, respectiv: restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole; promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în Uniune care constă în acţiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată şi indicaţii geografice, precum şi submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viţei-de-vie; asigurarea recoltei de struguri; investiţii.
În Europa, România ocupă locul 6 la suprafaţa viticolă, locul 7 la producţia de struguri şi locul 6 la producţia de vin. Patrimoniul viticol reprezintă 1,6% din patrimoniul agricol şi 2,4% din suprafaţa arabilă a României. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIVV), România rămâne în top zece consumatori de vin la nivel mondial, din punct de vedere al consumului fiscalizat, care se ridică la 24 de litri pe cap de locuitor.