Citeam în ediția on-line La France Agricole, că Stephane Le Foll, un ministru la al doilea mandat consecutiv (conduce din 2012 ministerul Agriculturii), a propus guvernului un set de măsuri rapide pentru protejarea fermierilor francezi afectați de vremea nefavorabilă (ploi, furtuni, grindină) care a dijmuit serios producția de grâu a celui mai important producător european.
Ceea ce arată un executiv pregătit să-și apere cetățenii atunci când au probleme. Rapid, fără ieșiri în stradă și fără megaproteste ale fermierilor. Nu pot să nu remarc solicitudinea administrației franceze care încearcă să limiteze orice reacții de nemulțumire prin venirea în întâmpinarea acestora. Cum am putea cere ministerului român al agriculturii aceeași reacție promptă când executivul s-ar sprijini în cârjele tehnocrației tremurânde în fața oricărei provocări?!
Printre măsurile adoptate urgent de guvernul francez se regăsesc tot felul de scheme pentru garantarea creditelor luate de fermieri, reeșalonări la contribuțiile la bugetul de stat, reduceri de impozite sau restituirea accelerată a TVA, chiar și anticipativ.
Sunt măsuri pe care orice guvern le poate lua atunci când o ramură a economiei este în suferință, fără a putea fi catalogate ca ajutor de stat. Spre deosebire, guvernul României, ia TVA anticipat și o rambursează la paștele cailor. Iar când are de dat subvențiile sau de înapoiat ceva și întârzie cu lunile, nu aplică nicio măsură de blândețe finaciară. Ba din contră. Trimit toate autoritățile de inspecție pe capul nemulțumiților.
Iar când țăranul nostru a spus că „țara arde și baba se piaptănă” se pare că mare dreptate a avut. Ministrul a terminat toate problemele și a plecat într-o vizită de lucru taman în Argentina. Acolo unde vom exporta vaci, lapte, soia și lucernă. Sau poate berbecuți. Sau ceva grâne în sistem barter. Poate tractoare și combine. Nu știu ce, dar e o vizită într-o țară agricolă care s-a ridicat datorită biotehnologiilor. Poate aici să punem de o colaborare. Tot avem cercetarea păzită de ciocli.
Promisiunile APIA și cele achimiste sunt deja de trecut iar (a nu știu câta oară) în spinarea lui Dorel. Pentru că, din păcate, acarul Păun e oale și ulcele!