PAC 2014-2020: Reorganizarea plăţilor directe

Un cadru coerent pentru acordarea plăţilor directe

•    În prezent, criteriile pe baza cărora se acordă plăţile directe nu sunt uniforme. Vechile state membre ale UE (UE 15) au un sistem bazat pe o Schemă Unică de Plăţi – care cuprinde referinţe istorice legate de producţia de pe vremea când aceasta era subvenţionată, sau o plată pe hectar, sau combinaţii între cele două. Cele mai multe dintre noile state membre (UE-12) aplică o Schemă de Plată Unică pe Suprafaţă. In mare, aceasta este o sumă unică plătită pentru fiecare hectar eligibil, calculată la momentul aderării luând în calcul un nivel de producţie de referinţă. Noile state membre parcurg o perioadă de tranziţie până când pot acorda 100% din această plată, în cazul României tranziţia terminându-se în 2016. Până când se atinge nivelul de 100%, noile state membre pot acorda, din bani proprii, asa zisele plăţi naţionale complementare directe
•    Pachetul de reformă propune ca după 2013 aceste sisteme diferite să fie înlocuite cu Schema de Plată de Bază.
•    Plăţile directe sunt un sprijin pentru susţinerea venitului de bază al agricultorilor în condiţiile în care, la nivel european, aceştia câştigă în medie, cu 42% mai puţin decât lucrătorii din celelalte sectoare economice.
•    Această plată de bază va fi supusă în continuare criteriilor de eco-condiţionalitate (respectarea unor norme de mediu, de bună stare animală etc. existente şi în prezent, dar care vor fi simplificate.

Convergenţă la nivel naţional şi între Statele membre

•    Scopul aceste reforme este să reducă discrepanţele între plăţile primite de agricultori,  în diferite sectoare agricole, între regiuni, dar şi între statele membre.
•    Toate statele membre vor trebui să aplice un sistem unitar de plată la hectar la nivel naţional sau regional până la începutul anului 2019 (adică aceeaşi plată pentru fiecare hectar dintr-o regiune sau la nivel national, în funcţie de alegerea statului membru).
•    În conformitate cu Cadrul Financiar Multi-anual adoptat de Comisia Europeană (proiectul de buget pentru 2014-2020), bugetele naţionale pentru plăţile directe vor fi ajustate astfel încât statele care primesc o plată la hectar mai mică de 90% din media UE 27 să primească mai mult. Diferenţa până la 90% din media europeană va fi redusă cu o treime. 

NB. De exemplu, dacă un stat membru primeşte o sumă pe hectar care este în medie 75% din media europeană, adică cu 15% sub 90%, aceasta va crește gradual până la 80%.

•    În condiţiile în care pentru celelalte state membre plăţile directe scad sau sunt menţinute la acelaşi nivel, Letonia, Estonia, Lituania, România şi Portugalia sunt statele membre care vor beneficia de o creştere a plăţilor directe în următoarea perioadă.
•    Letonia este cea care va beneficia de creşterea plăţii la hectar, pornind însă de la cel mai scăzut nivel din UE. Datorită suprafeţei mari de teren agricol, prin redistribuire, România va primi bugetul cel mai mare. 
•    Comisia se angajează să discute atingerea convergenţei complete prin distribuirea egală a plăţilor directe în Uniunea Europeană în următorul Cadrul Financiar Multi-anual, după 2020. 

Plată pentru practici agricole durabile
 
•    Pe lângă plata de bază, fiecare fermă va primi o plată adiţională pentru respectarea anumitor practici agricole benefice pentru mediu şi în lupta împotriva schimbărilor climatice.
•    Pentru aceste subvenţii, statele membre vor folosi 30% din fondurile PAC destinate plăţilor directe. Este o prevedere obligatorie, exclusă de la plafonarea plăţilor directe.

•    Cele trei măsuri vizate sunt:
-    menţinerea păşunilor permanente; şi
-    diversificarea culturilor (un agricultor trebuie sa cultive cel putin 3 culturi pe terenul său, nici una neputând depasi 70% din terenul arabil, iar cea de a treia reprezentând cel puţin 5% din acesta); şi
-    menţinerea unor rezervoare ecologice de cel puţin 7% din terenul agricol (excluzând păşunile permanente) - de exemplu capetele de teren, copaci, elemente de peisaj, biotopuri, zone tampon, perdele forestiere de protecţie împotriva eroziunii solului  etc. 

•    Producătorii din sectorul agriculturii ecologice sunt prezumaţi a respecta practicile agricole durabile în baza certificării, acest model de agricultură aducând prin natura sa beneficii clare mediului.

Sprijin pentru micii fermieri

•    Până la data de 15 octombrie 2014 orice agricultor beneficiar de plăţi directe pentru anul 2014 poate decide ca din anul respectiv să participe la Schema pentru Micii Fermieri  .
•    Prin această schemă, un stat membru va putea face o plată fixă către micul producător cuprinsă între 500 și 1000 de Euro/an indiferent de mărime fermei lui, necondiţionată de aplicarea practicilor agricole durabile (greening) şi cu proceduri mult simplificate în ceea ce priveşte eco-condiţionalitatea.
•    Suma exactă va fi decisă de fiecare Stat membru, fie în funcţie de plata medie pe beneficiar, fie în funcţie de plata medie pe hectar, la o ferma de 3 ha.
•    Costul total al acestei scheme nu poate depăşi 10% din bugetul alocat plăților directe pentru statul în cauza şi de aceea nivelul plăților poate fi ajustat în caz de nevoie.
•    Micii producători vor putea beneficia şi de serviciile de consultanţă şi de sprijin pentru dezvoltare economică şi restructurare finanţate în cadrul programului de dezvoltare rurală (v. mai jos)
•    Această schemă este obligatorie pentru statele membre şi facultativă pentru agricultori. 
•    Aceasta schemă va fi însoţită în programele de dezvoltare rurală de o schemă de restructurare agricolă care încurajează ieşirea micilor agricultori prin transferul permanent al terenurilor catre alţi fermieri, printr-o plată egala cu 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o în cadrul schemei pentru mici fermieri. Cele doua scheme formeaza un dispozitiv comun simplificare-restructurare.


NB: Studiul de impact care însoţeşte pachetul legislativ arată că aproximativ 1/3 din fermierii Europei au până în 3 ha, iar fermele lor nu acoperă mai mult de 3% din terenul agricol al UE. În schimb, reprezintă aproximativ 33% din beneficiarii de plăţi directe şi din punct de vedere administrativ trebuie să treacă prin aceleaşi proceduri şi criterii ca şi marile ferme. Această măsură înseamnă mai puţină birocraţie pentru micii fermieri dar şi mai puţină birocraţie și costuri administrative pentru Statele membre.
 
Sprijin pentru tinerii agricultori

•    Plata de bază pentru un nou tânăr fermier (până în 40 de ani) va fi suplimentată cu 25% pe perioada primilor 5 ani.
•    Această regulă este limitată la maximum dimensiunii medii a fermelor in acel stat membru.
•    Pentru statele cu ferme mici, limita este de 25 de ha. Aceasta măsură va fi finanţată cu până la 2% din fondurile PAC destinate fiecărui stat membru. 

NB. La nivel european, aproape două treimi din fermieri (55%) au peste 55 de ani. Numai  6% au mai puţin de 35 de ani. 

Plăţi directe cuplate

•    Pentru a preveni efectele adverse ale redistribuirii plăţilor directe la nivel naţional şi a ţine cont de condiţiile existente în diferite state membre, acestea au opţiunea de a acorda un ajutor financiar suplimentar sub forma de plăţi directe cuplate, adică legate de un factor de producţie (ovine, caprine, bovine) sau producerea unui anumit produs (o anumită cultură).
•    Aceste plăţi suplimentare vor fi limitate la 5% din fondurile pentru plățile directe destinate statului în cauză, dacă până acum el folosea 0-5% din fonduri pentru plăţi cuplate, sau la 10% dacă nivelul actual era de 5-10%.
•    O rată mai mare pentru plăţile cuplate poate fi aprobată de Comisie în cazuri justificate.

NB: De exemplu, o subvenţie legată de numărul de animale (plată cuplată) în zone unde un sector agricol este în pericol, cum ar fi - între altele -  creşterea oilor în zonele de munte etc.

Plăţi directe numai pentru agricultorii activi

•    Comisia Europeană propune o definiţie mai clară a agricultorilor activi, pentru a rezolva unele carenţe legislative, obiectivul fiind excluderea de la plăţile PAC a celor nu au nicio legătură reală, tangibilă cu agricultura.
•    Definiţia exclude de la aceste plăţi persoanele/firmele pentru care subvenţiile PAC ar reprezenta mai puţin de 5% din încasările lor din acţiuni non-agricole, sau care deţin terenuri potrivite pentru păşunat sau cultivarea plantelor, dar pentru care nu efectuează activităţile minime cerute de legislaţia naţionala.
•    Sunt exceptaţi de la aceste reguli acei fermieri care în anul anterior au primit ca plăţi directe mai puţin de 5000 de Euro.

Plafonarea plăţilor directe

•    Suma plăţilor directe primite de o singură fermă prin Schema de Plată de Bază este limitată la 300000 Euro pe an.
•    Plăţile directe vor fi reduse cu 70% pentru plăţile între 250000 şi 300000; cu 40% pentru cele între 200000 şi 250000 şi cu 20% pentru cele între 150000 şi 200000.
•    Pentru a nu defavoriza fermele care creează locuri de muncă, acestea pot scădea costurile cu salariile (inclusiv impozitele şi contribuţiile sociale) din anul anterior, înainte de a calcula suma plăţilor directe supusă regulilor plafonării.
•    Fondurile economisite prin plafonare rămân la dispoziţia fiecărui stat, fiind transferate către programul de dezvoltare rurală, pentru a susţine proiecte de inovare şi investiţii pentru fermieri, și pentru grupuri operaționale în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare.  

NB: Plata unor subvenţii foarte mari nu poate fi justificată ca sprijin pentru veniturile agricultorilor, aceasta fiind de-a lungul timpului una din principalele critici aduse politicii agricole comune. Un sondaj recent arată că aproape jumătate din cetăţenii europeni sunt favorabili plafonării plăţilor către fermieri.

Sprijin pentru zonele defavorizate natural
•    Statele membre (sau regiunile) pot oferi o subvenţie suplimentară zonelor defavorizate natural (conform definiţiilor din regulile programului de dezvoltare rurală) de până la 5% din fondurile alocate plăţilor directe.
•    Aceasta măsură este opţională şi nu afectează plăţile destinate zonelor defavorizate natural (LFA) prin programul de dezvoltare rurală.
NB. Ca răspuns la criticile aduse de Curtea de Conturi, definiţia zonelor defavorizate natural LFA a fost ajustată pentru a reflecta criterii obiective

Transferul fondurilor între cei doi piloni ai PAC (Plăţi directe şi dezvoltare rurală)

•    Statele membre vor avea posibilitatea de a transfera până la 10% din fondurile primite prin PAC pentru plăţi directe (pilonul I) către programul de dezvoltare rurală (pilonul II)
•    Statele membre care primesc mai puţin de 90% din media la nivel European a plăţilor directe, vor putea transfera pana la 5% din fondurile de dezvoltare rurala către plăti directe (din pilonul II în pilonul I)

Terenul eligibil

•    Viitoarea Politică agricolă comună propune 2014 ca an de referinţă pentru terenurile eligibile, dar în legătură cu beneficiarii de plăţi directe în 2011, pentru a evita speculaţiile cu terenuri agricole.

 Simplificarea criteriilor de eco-condiţionalitate:
 
•    Plăţile directe către fermieri vor continua să fie condiţionate de îndeplinirea unor cerinţe de bază legate de protecţia mediului, bunăstarea animalelor şi standardele fitosanitare şi veterinare.
•    Intr-un efort de simplificare, se reduce însă numărul Cerinţelor Statutorii de Management de la 18 la 13 si al Bunelor Condiţii Agricole şi de Mediu de la 15 la 8, de exemplu, prin excluderea acelor elemente irelevante pentru agricultori.
•    Se propune de asemenea includerea în măsurile de eco-condiţionalitate a Directivei cadru a Apei şi a Directivei Utilizării Durabile a Pesticidelor, din momentul în care se constată că acestea sunt corect aplicate în toate statele membre iar responsabilităţile fermierilor sunt clar identificate.

Dorian FILOTE
Speechwriter for the Commissioner

DG Agriculture and Rural Development