Strategia anti-secetă: Învaţă să te ajuţi singur!

Alte măsuri împotriva secetei, care face tot mai multe victime în întreaga ţară? “Măsuri - în afară de irigaţii - la ora actuală nu avem, noi, ministerul. Fiecare proprietar de teren, fiecare societate comercială îşi mai poate găsi şi alt sprijin; de la minister este subvenţia pentru apă, care trebuie să ajungă la şi sistemul să funcţioneze”, a răspuns ministrul Agriculturii.

Sârbu a precizat că în ultimele cinci luni suprafaţa irigabilă a crescut de la 60.000 de hectare la 563.000 hectare, dintre care 553.000 de hectare (99%) sunt contractate de organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii. „Până la data de 25 mai, deşi au fost tot felul de semnale de alarmă care s-au tras, au fost cereri pentru utilizarea sistemului doar la 41.000 hectare pentru grâu şi orz, la 82.000 hectare în total.

Sigur că ne aşteptăm ca, în perioada următoare, la culturile de primăvară să apară solicitări şi, de aceea, guvernul, astăzi, a decis să suplimentăm suprafaţa cu încă 200.000. Asta nu înseamnă că le vom şi iriga pe toate, noi nu putem să irigăm zone care nu au fost irigate niciodată, noi reabilităm ceea ce am avut”, a explicat Ilie Sârbu.

Cu alte cuvinte, “reabilitând” (“cârpind”, în româneşte) puţinele instalaţii de irigaţii care au mai rămas, statul ar putea uda cam 10 la sută din suprafaţa agricolă cultivată, dacă fermierii vor fi dispuşi să plătească câteva sute de lei lunar pentru fiecare hectar irigat. Iar dacă pe termen scurt strategia e o cârpeală în al doişpelea ceas, însoţită de gândul „Dă, Doamne, să ţină!”, „pe termen lung gândim o restructurare completă a actualului sistem de irigaţii, e un proiect în lucru la institutul nostru de proiectări.

Ştiţi bine că sistemul e deja depăşit din punct de vedere tehnologic, e îmbătrânit şi consumul de energie este foarte mare”, a mai spus ministrul Agriculturii. Ştim bine şi mai bine o ştiu cei care trebuie să scoată bani din buzunare. „O vorba din bătrâni spune aşa, pentru culturile prăşitoare: „nu ai apă, dai o sapă”.

Dar cu ce bani?”, se întreabă preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila, Costică Măcelaru. Căci seceta din acest an îi găseşte pe fermierii români fără bani, cu subvenţii care promit să vină la timp, dar întârzie.