România: probleme la gestionarea fondurilor agricole europene

Raportul Curţii Europene de Conturi arată că procedurile şi controale administrative destinate să asigure corectitudinea plăţilor, inclusiv calitatea bazelor de date sunt ineficace, principalele probleme fiind legate de cererile de plată depuse de o persoană fizică sau de o municipalitate pentru terenuri pe care alte persoane desfăşoară, în realitate, activităţi agricole, de numărul semnificativ de corecţii aduse cererilor de plată, fără aplicarea de sancţiuni şi de plăţi duble şi excedentare în cazul a 5.500 de fermieri.

„Rezultatele inspecţiilor naţionale privind cererile de plată în cazul cărora controalele la faţa locului au detectat erori sunt după cum urmează: Bulgaria – 6,20 %; România – 12,57 %. În unele cazuri, în care fermierii au solicitat reducerea suprafeţei sau retragerea acelor parcele în cazul cărora controalele administrative încrucişate evidenţiaseră depăşirea parcelelor de referinţă, aceste solicitări au fost acceptate fără aplicarea de sancţiuni, ceea ce contravine legislaţiei UE.

De asemenea, statul membru în cauză a aplicat incorect conceptul de eroare evidentă atunci când a acceptat ca suprafeţele care depăşesc suprafaţa parcelelor de referinţă să fie transferate către alte parcele de referinţă. Au existat 64.000 de corecţii ale unor erori evidente efectuate de această manieră.

În Bulgaria şi în România, s-a acordat în cadrul SPUS ajutor pentru fâneţe unor beneficiari care nu desfăşurau nici o activitate de producţie şi nici măcar activităţi de întreţinere. În plus, Curtea a constatat că existau suprafeţe care au fost abandonate sau care erau acoperite cu arbuşti şi arbori”, se arată în raport.

Acelaşi document mai evaluează implementarea şi controlul sistemului Bunelor Condiţii Agricole de Mediu/de ecocondiţionalitate ca fiind parţial eficace, din cauza criteriilor insuficiente în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de mediu la nivel naţional pentru suprafeţele pentru păşunat.

Singurul aspect evaluat ca fiind eficace, potrivit raportului, este metodologia de inspecţie la faţa locului, selecţia, execuţia, controlul calităţii şi raportarea rezultatelor individuale.