România ar putea să îşi reducă la 5% contribuţia naţională la proiectele cu fonduri europene

Propunerea Comisiei vizează o serie de măsuri pentru relansarea, prin accelerarea absorbţiei fondurilor europene, a economiilor din statele membre care au fost cel mai grav afectate de criză și care primesc sprijin financiar prin intermediul mecanismului privind balanța de plăți pentru țările din afara zonei euro (România, Letonia și Ungaria) sau prin intermediul mecanismului european de stabilizare financiară pentru țările din zona euro (Grecia, Irlanda și Portugalia).

Comisia prognozează lansarea unor noi programe care nu au fost aplicate din lipsa fondurilor naţionale

Conform propunerii, cele şase state vor putea putea solicita Comisiei reducerea contribuției proprii dedicată cofinanțării, în situaţia în care bugetele lor naționale sunt în dificultate. În acest mod, programele care nu au fost încă executate din lipsă de fonduri naționale vor putea să fie lansate și să aducă bani în economie.

Măsura nu reprezintă o finanțare nouă sau suplimentară, ci permite plata anticipată a unor fonduri deja alocate în cadrul politicilor UE privind coeziunea, dezvoltarea rurală și pescuitul. Astfel, contribuţia UE va creşte până la o valoare maximă de 95%. Pentru aceasta, fiecare stat membru va trebui să facă o cerere pentru a beneficia de noul sistem.

Măsuri temporare pentru situaţii excepţionale

„Aceste propuneri constituie un răspuns excepțional la circumstanțe excepționale. Accelerarea utilizării acestor fonduri, împreună cu programele de asistență financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea și competitivitatea țărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare – contribuind în acest mod la un fel de „Plan Marshall” pentru redresarea economică. Această decizie va injecta fonduri esențiale în economiile naționale, reducând necesitatea de cofinanțare din bugetele naționale a proiectelor. Invit Parlamentul European și Consiliul să aprobe de urgență această decizie, pentru ca fondurile să ajungă pe teren până în cursul primei părți a anului următor”, a declarat președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso

Măsura urmează să fie însoțită de stabilirea unei ordini a priorităților în favoarea proiectelor axate pe creștere economică și ocuparea forței de muncă, de exemplu cele privind reconversia lucrătorilor, crearea unor clustere de întreprinderi sau investițiile în infrastructura de transport.

Comisia va cere Consiliului și Parlamentului European să adopte propunerea, printr-o procedură legislativă accelerată, până la sfârșitul lui 2011, pentru a permite ca proiectele foarte importante să fie transpuse în realitate cât mai curând posibil.

Măsura va lua sfârșit odată ce cele şase state membre vor înceta să primească fonduri în cadrul programelor de asistență financiară de care beneficiază în prezent.

Care sunt fondurile europene pentru care va putea fi aplicată reducerea cofinanţării de la bugetul de stat?

Fondurile vizate de această măsură sunt Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), din care este finanţat şi programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi care contribuie la îmbunătățirea competitivității agriculturii și silviculturii, a mediului și zonelor rurale, precum şi a calității vieții și gestionării activităților economice în zonele rurale, Fondul European pentru Pescuit (FEP), din care este finanţat Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), care finanțează programe privind dezvoltarea regională, schimbarea economică, mărirea competitivității și cooperarea teritorială din cadrul Uniunii, Fondul de Coeziune (FC) - axat pe infrastructura de transport și de mediu, precum și pe eficiența energetică și obţinerea de energie din surse regenerabile, pentru statele membre cu un venit național brut (VNB) mai mic de 90% din media UE şi Fondul Social European (FSE) - finanțează programe care urmăresc obținerea unor niveluri mai ridicate de ocupare a forței de muncă și de incluziune socială în UE.