Răspunsul AFIR cu privire la crearea de „condiţii artificiale” în implementarea proiectelor PNDR

„Cu privire la solicitarea unui punct de vedere referitor la crearea de „condiţii artificiale” în implementare proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 (PNDR 2013), vă comunicăm următoarele:

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale întreprinde constant acţiuni pentru sprijinirea beneficiarilor potenţiali şi a beneficiarilor fondurilor europene acordate pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Practic, când vorbim de absorbţia de fonduri europene, vorbim despre oameni.

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) are o responsabilitate foarte mare faţă de Uniunea Europeană şi Guvernul României, care acordă fondurile nerambursabile, şi faţă de toţi cei care învestesc bani, dar mai ales timp şi suflet în implementarea proiectelor de investiţii finanţate prin FEADR, respectiv: aceea de a nu irosi fondurile europene, de a asigura condiţiile unei competiţii reale în accesarea acestor fonduri, aceea de a respecta scopul pentru care banii au fost alocaţi.

În practică, această grijă se materializează şi prin verificarea permanentă a investiţiilor finanţate în timpul implementării şi în perioada de monitorizare, după ce proiectul este finalizat. În cadrul juridic de reglementare a absorbţiei fondurilor europene intră şi OUG 66/2011 privind Prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor la obţinerea şi utilizarea fondurilor europene.
Prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor fac obiectul unor proceduri de lucru clare din cadrul Agenţiei, proceduri conforme cu legislaţia românească şi europeană. Crearea condiţiilor artificiale pentru obţinerea finanţării europene constituie o neregulă, iar fapta intră sub incidenţa OUG 66/2011. Evident, legislaţia românească este completată cu cea europeană, din care amintim:
1. Regulamentul nr. 65/2011 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, prevede, în cadrul art. 4 alin. 8 faptul că „Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nido plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor”. Pentru proiectele depuse anterior anului 2011, prevederile art. de mai sus au fost reglementate în Regulamentele Comisiei nr. 2988/1995 şi nr. 1975/2006;
2. Nota directoare pentru identificarea condiţiilor artificiale - documentul emis de Serviciile Comisiei Europene (DG-Agri) - reprezintă ghidul privind elementele necesare identificării proiectelor afectate de „condiţii artificiale” şi modul de verificarea acestora.

Condiţiile artificiale sunt acele condiţii de eligibilitate sau selecţie create de solicitanţi cu scopul de a se transforma din solicitanţi neeligibili în solicitanţi eligibili, de a spori punctajul obţinut în cadrul criteriilor de selecţie sau de a lua mai mulţi bani.

Pentru exemplificare menţionăm că aceste condiţii sunt aplicabile atunci când:
• Solicitantul nu se încadrează în categoria solicitanţilor eligibili (ex: Masurile 312, 313):
- adevăratul beneficiar al finanţării nu este microîntreprindere şi ca atare înfiinţează o nouă societate pentru a se încadra la categoria impusă de regulamente;
- adevăratul beneficiar al finanţării este în dificultate economică - situaţie în care nu ar fi eligibil şi creează o nouă entitate care se încadrează la categoria impusă de regulamente;
• Solicitantul doreşte obţinerea finanţării pentru un proiect cu o valoare mai mare decât se poate rambursa legal (ex: conform regulii de minimis care impune un plafon de maximum 200.000 euroîn 3 ani fiscali):
- adevăratul beneficiar „împarte” adevăratul proiect în mai multe proiecte mai mici pe care, direct sau indirect, le coordonează şi de pe urma cărora va beneficia; acestea vor fi depuse de mai multe societăţi înfiinţate doar pentru a crea aparenţa unora independente;
• Solicitantul doreşte sporirea şanselor de selectare a proiectului şi, ca atare, va spori în mod artificial punctajul obţinut în cadrul criteriilor de selecţie.
- Adevăratul solicitant se poate angaja la crearea unui număr mai mare de locuri de muncă decât este necesar;
- Adevăratul solicitant poate introduce în proiect echipamente de producere a energiei din surse regenerabile nejustificate din punct de vedere al necesităţilor sau costului;
- Adevăratul solicitant poate depune proiectul printr-un intermediar, o persoana fizică sau juridică pe care o coordonează direct sau indirect, pentru ca proiectul depus astfel să beneficieze de punctaj pentru proiecte depuse de tineri sub 40 de ani sau femei;
- Adevăratul solicitant se poate asocia formal cu alte societăţi însă asocierea nu funcţionează în fapt, nefiind îndeplinite obiectivele de asociere stipulate în Fişa Măsurii (ex: Măsura 121).
- Un beneficiar doreşte implementarea unui nou proiect pe o măsură în cadrul căreia deja mai are un proiect în implementare (ex: Măsura 121);
• Solicitantul va crea o nouă entitate ce va depune, aparent, în nume propriu, independent, cerere de finanţare pentru acel proiect. Societatea nou înfiinţată este, de asemenea, controlată de primul beneficiar, direct sau indirect.
Situaţiile enumerate mai sus nu sunt limitative, cazurile de eludare a legii şi regulamentelor fiind foarte variate.
Toate situaţiile de mai sus reprezintă „nereguli” şi, în unele cazuri, pot întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni.

Pentru verificarea acestor situaţii, AFIR şi-a creat proceduri de lucru care ţin cont de rigorile impuse de jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie şi agreate de Serviciile Comisiei Europene (DG-Agri).
Astfel, în vederea emiterii unei decizii cu privire la un proiect asupra căruia planează suspiciunea că ar fi creat condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării, se ţine cont de:
• Elementele obiective - se evaluează dacă, prin proiectele pentru care se solicită finanţare, se îndeplinesc obiectivele măsurii (ex: din Fişa Măsurii);
• Elementele subiective - indicatori fizici, indicatori funcţionali şi indicatori de afacere/ contabili/ financiari.
Elementele de mai sus reprezintă indicatori ai condiţiilor create în mod artificial.
Identificarea acestora nu conduce implicit la recuperarea sumelor/ încetarea valabilităţii contractelor de finanţare. Fiecare indicator, luat în parte, poate să nu reprezinte o neregulă.
Nu de puţine ori, în perioada de implementare a proiectelor, elementele identificate nu pot conduce Ia o concluzie clară privind crearea în mod artificial a condiţiilor necesare obţinerii ajutorului financiar nerarnbursabil, în aceste cazuri, beneficiarii respectivi vor fi evaluaţi în perioada ex-post, când activitatea acestora este relevantă pentru intenţia de a frauda. Atunci se pot strânge mai multe dovezi care pot conduce la concluzia că beneficiarii respectivi au creat condiţii artificiale. Acesta este motivul pentru care multe proiecte sunt reziliate la finalul sau după perioada de implementare. Tot atunci se poate constata dacă declaraţiile din Cererea de Finanţare corespund realităţii.
Este adevărat, un proiect finalizat care este reziliat din cauza creării condiţiilor artificiale constituie o pierdere imensă: în ordine cronologică, în primul rând pentru acei beneficiari care nu au primit finanţare si care au intrat în competiţie respectând regulile jocului, în al doilea rând, banii pot fi consideraţi pierduţi până la recuperarea lor de la beneficiarul iniţial iar din punct de vedere al impactului economic valoarea lor este mult diminuată, în al treilea rând, de cele mai multe ori proiectele nu supravieţuiesc rezilierii, acest fapt având impact direct asupra comunităţii (desfiinţarea locurilor de muncă create fiind cel mai la îndemână exemplu).
Nu în ultimul rând, impactul negativ afectează întregul mecanism de absorbţie a fondurilor europene. Cu toate că rezilierea contractului şi recuperarea banilor europeni este în fapt îndreptarea unei nedreptăţi, până la înţelegerea cauzei rezilierii şi a justeţei acţiunilor Agenţiei, la nivel de percepţie, sunt descurajaţi cei care vor să acceseze fonduri însă rămân cu impresia că „sistemul este corupt”.

Tocmai pentru a lămuri aceste aspecte, suntem la dispoziţia tuturor celor care solicită informaţii concrete şi pertinente despre măsurile pe care le luăm pentru desfăşurarea activităţii.
Mai facem precizarea că Agenţia răspunde în mod real şi argumentat pentru deciziile pe care le ia, nu doar în faţa beneficiarilor, dar şi în faţa organelor abilitate în a verifica şi aprecia activitatea AF1R, atât din partea statului român cât şi din partea Uniunii Europene.
Menţionăm totodată că neregula reprezentată de crearea în mod artificial a condiţiilor de eligibilitate/selecţie a făcut obiectul mai multor verificări efectuate de Serviciile Comisiei (DG-Agri, OLAF, Curtea de Conturi Europeană), de organisme cu atribuţii de control din România (DLAF), organe de cercetare penală (DNA) sau Curtea de Conturi a României, aceasta fiind confirmată în mai multe rânduri”.

Cu stimă,
Director General David Eugen POPESCU