Pomicultorii mureşeni sunt nemulţumiţi de PNDR. Iată ce îi cer şefului MADR!

Luni, 16 februarie, primarul municipiului Târgu Mureş, Dorin Florea, i-a trimis ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, o scrisoare prin care îi semnalează excluderea din lista criteriilor de eligibilitate pentru finanţări europene la înfiinţarea de plantaţii pomicole a unor zone cu tradiţie din judeţul Mureş, cum ar fi Batoş, Reghin, Apold sau Culpiu.

Acesta îi solicită ministrului Agriculturii să intervină de urgenţă pentru revizuirea indicatorilor luaţi în calcul în stabilirea favorabilităţii zonelor avute în vedere şi pentru a corecta 'greşelile majore' care s-au făcut în stabilirea criteriilor de eligibilitate, întrucât din aceasta au fost excluse bazine pomicole "consacrate, recunoscute, care au rezultate certificate". „Unul din aceste criterii îl constituie încadrarea într-o 'zonă de favorabilitate', zonarea fiind făcută pe baza unor studii întocmite de Institutul de Cercetare pentru Pomicultură de la Mărăcineni, Agenţia Naţională de Metrologie şi Hidrologie, Institutul Naţional de Cadastru şi Pedologie, precum şi un 'soft' conţinând date îndoielnice, dacă nu chiar aberante privind 'favorabilitatea' unor zone pomicole. În urma acestor studii au rezultat anomalii majore în judeţul Mureş (şi nu numai), existând pericolul ca unor zone pomicole tradiţionale să le fie interzis accesul la programe cu finanţare prin PNDR 2015- 2020”, a declarat Florea, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Primarul a făcut referire la lista localităţilor eligibile prin Subprogramul Tematic Pomicol pentru cultura mărului, publicată de MADR, în care din judeţul Mureş sunt cuprinse localităţile Brâncoveneşti, Aluniş, Vătava, Veţca şi Ruşii Munţi cu note de favorabilitate cuprinse între 2,53 şi 2,59, însă nu şi zonele cu tradiţie în pomicultură.

Suprafaţa totală de plantaţii pomicole româneşti este de 143.000 de ha
Suprafaţa totală de plantaţii pomicole româneşti este de 143.000 de ha, din care active 70.000 de hectare, la jumătate faţă de 320.000 de hectare în 1990, susţin specialiştii români. Potrivit acestora, în prezent doar 7.000 de hectare au vârstă mai mică de 10 ani.

Reuniţi într-o conferinţă tematică la Poiana Braşov, aceştia consideră că au o misiune istorică pentru perioada 2015-2020, aceea de a întregi zestrea patrimonială a pomiculturii româneşti cu ajutorul fondurilor europene puse la dispoziţia României pentru acest sector, în valoare de 320 de milioane de euro. „Avem o misiune istorică pentru perioada 2015-2020, aceea de a întregi zestrea patrimonială a pomiculturii româneşti, şi vom face tot ce este posibil ca prin subprogramul pentru pomicultură - care este de 320 de milioane de euro, partea de contribuţie a Uniunii Europene, să avem posibilitatea să realizăm o suprafaţă cât mai mare, astfel ca, în doi-trei ani, să intre pe rod, iar consumatorii din România să se poată bucura de produse româneşti de bună calitate. (...) Noul PNDR are o strategie foarte importantă în sensul că sprijină două acţiuni şi anume cea de asociere şi cea de integrare, prin care va creşte nivelul de sprijin, care ar putea ajunge până la 90% din costurile standard stabilite de Institutul de Cercetare de la Mărăcineni, iar tinerii cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de sprijin de peste 20%", a declarat, pentru Agerpres, Aurel Tănase, director general PRODCOM, prezent la conferinţa tematică "Pomicultura din perspectiva 2014-2020" care s-a desfăşurat la Poiana Braşov în perioada 9-10 februarie.