APDRP propune simplificarea noului PNDR. Iată cum va fi redusă birocraţia!

„Vrem să facem o documentaţie pentru accesare, adică cererea de finanţare, cât mai sumară, în care să mergem pe asumarea răspunderii beneficiarului, urmând ca dacă este selectat, să vină cu toate documentele la etapa de contractare. Aici va trebui să discutăm şi aspectul penal pe fals în declaraţii. Dacă va veni să mintă şi va bloca banii respectivi, va suporta consecinţele”, a declarat George Turtoi, director general al APDRP.

Potrivit acestuia, în noul PNDR nu vor mai fi necesare scrisori de confort şi declaraţii pe propria răspundere. „La început am mers pe declaraţii pe propria răspundere şi acum reziliem pe capete contracte încheiate pe propria răspundere a beneficiarului că are cofinanţare. Ulterior, am introdus scrisoarea de confort şi băncile au devenit maşinării de eliberat scrisori de confort contracost. (...) Pe viitorul PNDR, mai mult ca sigur aşa se va merge: la contractare, beneficiarul va veni ori cu contractul de credit semnat, ori cu extras de cont, să arate că are bani pentru a realiza investiţia. (...) În acelaşi timp, în contractare vrem să introducem prezentarea proiectului tehnic. Exista pe SAPARD această etapă, în care se făcea echivalenţa studiului de fezabilitate - proiect tehnnic şi se contracta la nivelul proiectului tehnic, ajutând ulterior în implementarea proiectului pentru că nu vor mai fi atât de multe modificări de soluţii şi realocări bugetare pe liniile de proiect, nici 28-30 de acte adiţionale la un contract (...)", a mai spus George Turtoi.

Sistem nou de primire şi evaluare a proiectelor
Pentru noul PNDR trebuie găsite soluţii pentru a evita numărul prea mare de cereri depuse, dacă nu există finanţare, spunea ministrul Agriculturii, în octombrie 2013. APDRP trebuie să gestioneze 170.000 de cereri depuse pe toate măsurile PNDR cu doar 1.500 de oameni la nivel naţional, motiva Daniel Constantin întârzierea evaluării şi contractării proiectelor PNDR.
Cu privire la aceste aspecte George Turtoi a spus: „Am gândit două modalităţi de selecţie: unu, să primim proiecte continuu pe parcursul unui an, sesiune deschisă din ianuarie până în octombrie, cu toată alocarea anului respectiv, plus o parte din alocarea anului următor, ca să nu ajungem în ultimul an să nu avem sumele contractate. Stabilim un plafon maximal peste care, dacă proiectul îl depăşeşte, intră automat în contractare şi atunci proiectele intră în sistem pe măsură ce este finalizată evaluarea lor, iar la final de sesiune, în octombrie, dacă nu este consumată alocarea de proiecte care au depăşit plafonul de punctaj stabilit, atunci se face un raport de selecţie şi se acordă finanţare şi pentru proiectele care nu au avut punctajul stabilit. Un alt sistem ar fi să primim proiecte până se atinge un procent fix peste valoarea pe care o avem scoasă la licitaţie, adică 110 sau 120 la sută din valoare, şi ulterior să închidem sesiunea. În ambele sisteme, Comisia Europeană ridică problema că nu putem merge pe primul venit, primul servit, că trebuie să asigurăm o competiţie între proiecte. (...) În primul sistem, cu depunere continuă, nu cred că ar exista o problemă de primul venit, primul servit, pentru că finanţezi proiecte care depăşesc un barem maximal de puntaj, ceea ce înseamnă că proiectele cu cea mai mare calitate intră automat în sistem, iar la final de an, proiectele care nu au calitate maximă, intră şi ele, în limita alocărilor”. Propunerea va fi trasnsmisă Comisiei Europene.

APDRP face „curăţenie” pe piaţa consultanţilor
APDRP vrea un sistem de autorizare a consultanţilor pe fonduri europene pentru viitorul PNDR. „Nu cred că va fi o condiţie restrictivă. Beneficiarul va putea alege orice consultant vrea el, doar că sumele pentru consultanţă vor fi eligibile doar în cazul în consultanţa este realizată de consultanţi autorizaţi.(...) Pe piaţă sunt consultanţi buni şi consultanţi şmecheri. (…) Poate încercăm să facem autorizarea în două faze: să autorizăm în primul rând persoanele fizice ca experţi tehnici care să ofere consultanţă pe fonduri europene, pe categorii de măsuri şi pe domeniu tehnic, adică expert tehnic şi expert financiar contabil, pe grupe sau pe categorii de măsuri, pentru că fiecare grupă are specificitatea ei”, a mai spus directorul general al APDRP.

Mai multe detalii cu privire la PNDR 2014 – 2020 puteţi citi în revista Ferma, numărul din noiembrie 2013.