Cum se modifică PNDR 2020?

Se modifică dimensiunea fermelor eligibile prin PNDR 2020

73% dintre fermieri trăiesc în exploataţii de subzistenţă, iar 97% din totalul de 3 milioane de fermieri nu sunt eligibili în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, aşa cum este acesta în prezent. Asta spun datele din Pachetul de politici „Clasa de mijloc la sate”, lansat de Guvern în martie 2016, în jud. Alba.

Prima măsură pentru rezolvarea acestei situaţii este modificarea PNDR prin redefinirea conceptelor de fermă mică şi de fermă de familie. Pentru „ferma mică” pragul minim de eligibilitate va fi coborât de la 8.000 euro producţie standard (PS) la 4.000 euro PS. Astfel, numărul celor care ar putea accesa fonduri europene pentru ferme mici prin PNDR va creşte de la 61.000 la 374.000 de potenţiali beneficiari.

Pentru „ferma de familie” (OUG 43/2013), pentru care se acordă punctaj mai mare în PNDR, limita superioară ar trebui să fie 100.000 euro PS.

Cu noile dimensiuni, vor putea lua bani prin PNDR şi ferme care acum nu se încadrează la plată. De exemplu (cazuri reale): fermă de capre - 2 ha lucernă, 5 ha păşune şi 50 capre - 7.574 euro PS; fermă apicolă cu 80 stupi - 4.000 euro PS; fermă care cultivă legume în câmp  pe 1 ha - 7.914 euro PS, precum şi ferme medii: fermă zootehnică şi de procesare a laptelui - 50.132 euro PS; fermă familială - patru familii care lucrează ca o asociaţie - 91.728 euro PS.

Ce se schimbă la investiţiile prin PNDR?

PNDR va fi modificat, cel mai probabil, în toamna anului 2016, aşa că noile reguli vor fi aplicate abia sesiunilor deschise de anul viitor. Tot pentru creşterea accesului la fonduri europene, MADR mai are în plan o serie de măsuri de simplificare şi debirocratizare a PNDR.

Pentru investiţii în exploataţii agricole şi pomicole şi procesarea şi marketingul produselor (sM 4.1./4.1.a şi 4.2./ 4.2.a) se are în vedere eliminarea obligativităţii ca solicitantul să aducă documentele de la Registrul agricol - se va accesa doar baza date APIA. De asemenea, vor fi clarificate aspectele tehnice legate de înfiinţare/modernizare fermă/unitate.

Vor fi eliminate: condiţia de menţinere a dimensiunii economice pe întreaga perioadă de implementare şi monitorizare a proiectului, pentru a nu limita dezvoltarea exploataţiilor, restricţiile de accesare a unor măsuri combinate şi de procesare a fructelor doar la nivelul fermei. Va fi introdus un nou criteriu de selecţie aferent lanţurilor alimentare integrate „producţie agricolă primară-comercializare - pentru investiţii în unităţi de producţie vizând producţia de legume şi struguri de masă”, criteriu ce vizează stimularea comercializării pe lanţ a fructelor şi legumelor în stare proaspătă şi va fi extins sprijinul acordat prin PNDR către mai multe categorii de cooperative agricole.

Simplificări pentru tinerii fermieri şi fermele mici

Pentru sM 6.1 - Tineri fermieri şi 6.2 - Ferme mici din PNDR 2020, va fi redusă perioada de monitorizare de la 5 la 3 ani. De asemenea, nu vor mai fi obligate să deţină suprafeţe agricole compacte şi vor fi eligibile şi ciupercăriile. În plus, va fi extinsă lista documentelor doveditoare pentru cursuri de instruire pentru dobândirea competenţelor profesionale, şi va fi acceptată, până la eliberarea documentului doveditor, adeverinţa care atestă urmarea cursului.

Tinerii vor putea fi angajaţi la ferma familiei, iar salariul va fi subvenţionat din fonduri UE

Cei mai mulţi fermieri lucrează într-o economie de tip informal şi nu au asigurări medicale. Ca să corecteze această realitate, Programul Cioloş vrea ca tinerii din categoria vulnerabilă 16 - 24 de ani (prioritate pentru politica de angajare la nivel UE) să poată fi angajaţi la ferma familiei (rude până la gradul IV) pentru fermele ce au proiecte PNDR, cu subvenţionarea salariului din Programul Operaţional Capital Uman (POCU).

În plus, ar putea fi emise bonuri valorice purtătoare de taxe şi asigurări sociale/medicale care pot fi achiziţionate de angajatori pentru plata lucrătorilor temporari/sezonieri.
Alte măsuri pentru schimbarea de generaţii în agricultură vizează informarea şi formarea profesională adaptată nevoilor fermierilor mici şi medii, dezvoltarea învăţământului tehnic agricol, precum şi Măsura 6.5 din PNDR 2020 - prin care micii fermieri care îşi transferă voluntar, pe termen lung, întreaga exploataţie către un alt fermier, primesc anual, timp de 5 ani la rând, 120% din suma anuală pe care ar fi primit-o ca subvenţie pe suprafaţă.

Din datele Guvernului reiese că fermele mici, sub 10 ha, reprezintă 97,7% din numărul total de ferme şi 39% din suprafaţa agricolă utilizată, în timp ce segmentul de ferme medii, între 10 şi 100 ha, care reprezintă coloana vertebrală a agriculturii europene, are o pondere de 1,8% ca număr şi 12,3% ca suprafaţă. Avem şi ferme foarte mari, însă acestea nu răspund nevoilor sociale. Paradoxal, în zonele cu cele mai mari ferme din România sunt şi zonele cu cele mai întinse pungi de sărăcie.

Pachetul de politici „Clasa de mijloc la sate”, lansat în martie 2016, în jud. Alba, are şapte măsuri şi cuprinde trei categorii de politici: de creştere - pentru micii agricultori/locuitori ai satelor prinşi în activităţi non-agricole de mici dimensiuni; de consolidare - pentru cei deja intraţi în clasa de mijloc; politici privind comunitatea - măsuri de dezvoltare a satului ca o comunitate activă, solidară şi cu acces la sănătate şi educaţie apropiat de standardele urbane.