FERMIERII ROMÂNI PLĂTESC MII DE EURO CA SĂ AFLE DACĂ PORUMBUL REZISTĂ FĂRĂ NEONICOTINOIDE!

Dacă fermierii nu vor descoperi o altă soluție la fel de eficientă, vor folosi studiul pentru a demonstra Ministerului Agriculturii cât de necesară este tratarea porumbului cu neonicotinoide.

Studiul este orientat pe necesitatea tratamentului cu neonicotinoide pentru cultura porumbului. Scopul studiului științific pe care-l facem este să găsim soluția să ne salvăm culturile de porumb în cazul în care nu avem acest tratament cu neonicotinoide. Ceea ce nouă ni se pare oricum imposibil, dar suntem dispuși să încercăm. Studiul este făcut pe o suprafață mare, 15 hectare, la Țăndărei, Ialomița. Președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România, Arnuad Perrein, ne-a pus la dispoziție această suprafață din ferma dumnealui. Arnaud  Perrein face 15 tone/ha la porumb, are totul irigat și e vorba de niște pierderi. Sperăm ca în timp să nu mai depindem așa de mult de ferma dumnealui, acolo este un centru important de-al nostru, dar mai avem și la alți membri terenuri unde facem testări. Vom vedea variantele: cu tratament cu neonicotinoide, fără tratament la semințe și o varianta intermediară în care nu punem tratamente și încercăm să vedem orice variantă posibilă în vegetație. Hibridul de porumb este același pentru toate solele. Nu contează genetica. La final, vedem cum se prezintă cele trei testări și dacă fermierul român se poate descurca fără acest tratament. Facem studiul să știm ce ne așteaptă în cazul în care nu mai primim derogare de la Comisia Europeană pentru utilizarea neonicotinoidelor și în cazul în care s-ar interzice total, declară Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), pentru AGROINFO.

Studiul științific la care s-a încumetat organizația fermierilor costă câteva mii de euro. Membrii asociației vor suporta costurile.

Există niște costuri pentru cercetători, pentru programul de analiză. Asociația este cea care suportă costurile. Fermierii și-au asumat acest lucru pentru că, de fiecare dată, când mergem la minister să cerem derogare pentru neonicotinoide suntem întrebați: aveți studiu științific? Aveți studiul din câmp? Oricum, organizația noastră are un scop tehnic și vom face acest lucru. Dar pentru o organizație profesională nu e deloc simplu.

Proiectul de cercetare costă câteva mii de euro. Deocamdată, nu avem bugetul final. Avem cercetători de la Fundulea, specializați pe produse de protecție a plantelor, pe insecte dăunătoare în culturi. Și asociația are angajat un cercetător și sperăm să avem susținere directă și de la Academia de Științe Agricole, ASAS, care este la curent cu studiul nostru și de la Ministerul Agriculturii.  Noi am fost chemați să participăm la un studiu pe care să-l coordoneze Academia în colaborare cu Ministerul Agriculturii, cu fonduri de la Ministerul Agriculturii. E posibil ca acele fonduri să se deblocheze, dar până se va realiza acest studiu, am zis că nu vrem să ratăm primăvara acestui an și să facem propria cercetare, spune Alina Crețu.

După recoltarea porumbului de pe suprafața testată, raportul de cercetare va fi prezentat membrilor asociației. Dacă fermierii vor descoperi o altă soluție și nu vor mai utiliza neonicotinoide, apicultorii vor fi primii mulțumiți. În prezent, apicultorii români acuză că neonicotinoidele le afectează grav albinele.

Rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticolis) are aspectul unei gărgărițe de 6-8 mm lungime care se hrănește cu plante tinere de porumb orz, sfeclă de zahăr, floarea soarelui. Rățișoara preferă zonele călduroase, apare la semănat și atacurile ei variază de la cele mai ușoare până la cele mai agresive.