FERMIERI, CE MINISTRU AL AGRICULTURII VĂ DORIȚI?

Nu întâmplător începem șirul miniștrilor agriculturii cu Decebal Traian Remeș, originar din Maramureș, numit în funcție în aprilie 2007. Mulți dintre fermierii români consideră că a fost unul dintre cei mai buni miniștri. Ca fost ministru de Finanţe a ştiut exact de unde să ia banii şi acel sprijin de 5 milioane lei pe hectarul de grâu înfiinţat în toamna anului 2007 a adus României cea mai bună producţie de grâu din istoria post-decembristă, a declarat Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Remeș nu a rămas în funcție decât câteva luni. A demisionat în același an, în octombrie, ca urmare a scandalului "Caltaboșul". Un rezumat al acestui scandal arată că demnitarul ar fi primit caltaboși, cârnați, pălincă de la un om de afaceri pentru a-i aranja o licitație. Cert este, vinovat sau nu, Remeș a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență. După ce și-a ispășit pedeapsa, s-a și retras de pe scena politică.

Succesorul său la Ministerul Agriculturii a fost chiar Dacian Cioloș, originar din Sălaj, premierul României încă în funcție. Dacian Cioloș a rămas la minister un an, până-n decembrie 2008, când a plecat la Bruxelles, unde, din februarie 2010 ocupă funcția de comisar european pentru Agricultură.

Dacian Cioloș

La cârma Ministerului Agriculturii a urmat Ilie Sârbu, care a mai deținut o dată portofoliul Ministerului Agriculturii în 2000, în Guvernul Năstase. A doua oară, a fost numit la conducerea Agriculturii în Guvernul Boc.

Ilie Sârbu a stat la minister până-n anul 2009, deci tot un an, când Agricultura a fost preluată de Mihail Dumitru. Despre Mihail Dumitru, originar din Dâmbovița, fermierii spun că i-a adus de la o subvenție de 700 de lei/cap de vacă la una de 400 de lei/cap de vacă. El a venit la conducerea Ministerului Agriculturii din poziţia de negociator-coordonator al Programului de dezvoltare rurală pentru România, la Comisia Europeană. Dealtfel, după ce a demisionat, în septembrie 2010, s-a întors la Bruxelles, unde, în 2014, a fost numit director general adjunct la Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI).

După Mihail Dumitru, la Ministerul Agriculturii a venit Valeriu Tabără, originar din Alba, titrat în inginerie agrară. Era numit pentru a doua oară în fruntea Ministerului Agriculturii. A mai fost ministru între anii 1994-1996, în Guvernul Văcăroiu. Fermierii îi reproșează lui Valeriu Tabără că  a semnat un ordin aberant. Actul îi tăia de pe lista de plată a subvențiilor pe agricultorii care aveau datorii la bugetele locale. O aberație pentru că ajutoarele de stat pentru fermieri nu pot fi condiționate, cu atât mai puțin subvențiile europene, lucru interzis de legislația europeană.

Valeriu Tabără

După Tabără, în 2012, a venit rândul lui Stelian Fuia să ocupe scaunul de ministru peste Agricultură. Fuia a urmat traseul nefericit al lui Remeș. A fost condamnat pentru abuz în serviciu. Sentința definitivă, de trei ani de închisoare cu executare, a fost pronunțată chiar anul acesta. Dosarul lui a fost trimis instanţei în mai 2014, fostul ministru Stelian Fuia fiind acuzat de abuz în serviciu în cazul vânzării unor imobile aparţinând Staţiunii de Cercetare a Plantelor Medicinale Fundulea, prin care ar fi fost favorizată firma cumnatului său, prejudiciul fiind de peste 1,6 milioane de lei.

Succesorul lui Fuia este Daniel Constantin, originar din Argeș, care a fost numit ministru al agriculturii în mai 2012, în Guvernul Ponta. Agricultorii i-au reproșat mereu că nu a avut putere de negociere. O greșeală a ministrului Constantin, susțin fermierii români, este negocierea criteriilor de eligibilitate și a bugetelor pentru sprijinul cuplat din zootehnie.

Notificarea trimisă de ministrul Constantin la Bruxelles a generat scandalul subvențiilor uriașe. Concret, puțini fermieri români au îndeplinit criteriile de eligibilitate, astfel că sprijinul cuplat a ajuns la sume uriașe, în timp ce mulți dintre fermieri au rămas fără subvenție.  

Achim Irimescu (stânga) și Daniel Constantin (dreapta) la predarea ștafetei

Șirul de miniștri ajunge la succesorul lui Constantin, Achim Irimescu, ministrul agriculturii încă în funcție până la numirea unui nou Guvern. Achim Irimescu este din Vâlcea și a fost numit în Guvernul de tehnocrați, alcătuit de Dacian Cioloș, în noiembrie 2015.

Un an de mandat, dar un an cu multe proteste, cu greva foamei, cu agricultori stăpâniți de furie.

Achim Irimescu a trecut printr-o moțiune simplă, depusă împotriva sa de deputații PSD și ALDE, și intitulată 'Cel mai mare dezastru în agricultura româneasca din perioada post-decembristă'. Moțiunea a fost adoptată de plenul Camerei Deputaților, dar ministrul Achim Irimescu nu a demisionat. A declarat, la vremea respectivă, că va demisiona doar dacă îi cere premierul Cioloș.

În decurs de un an, de când e la Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu s-a confruntat cu mai multe proteste care au scos fermierii români cu miile în stradă, protestul oierilor de la Palatul Parlamentului, din decembrie 2015, fiind cel mai violent. Protestele au fost urmate de două greve ale foamei. Un grup de fermieri, la inițiativa agricultorului Costel Caraș, a făcut o dată greva foamei în fața Ministerului Agriculturii și a doua oară în fața Guvernului.

De fiecare dată, ofurile fermierilor au fost plata subvențiilor, întârzierile la plată care i-au adus pe mulți în pragul falimentului, o lege aberantă a vânătorii care număra câinii din stână, ajutoare pentru sectorul laptelui aflat în criză, etc.

AGROINFO v-a creionat ultimii 10 ani la Ministerul Agriculturii. Scrieți-ne într-un comentariu cum vedeți portretul viitorului ministru al agriculturii, ce ar trebui să facă pentru agricultură? Opiniile voastre contează!