FABRICILE ROMÂNEȘTI TREBUIE REDESCHISE. Dacă merge fiecare fermier în continuare cu sacul şi cu coşul la piaţă, dar vrea să intre şi în hipermarket, atunci trebuie să-şi schimbe optica. Pentru că vrând sau nu, lumea modernă doreşte să meargă într-un singur loc şi să-şi cumpere tot, spune Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBCR).
Fermierul român pierde pe mâna lui! Și-a vândut producția multinaționalelor care au pătruns în România și a distrus procesatorul român. Așa au dispărut fabricile românești după care plâng acum producătorii noștri.
Noi trebuie să ne recâștigăm procesarea și vânzarea. Atâta timp cât am încurajat venirea tuturor multinaționalelor acestea în economia românească și au venit și au dat 2-3 lei în plus pe litrul de lapte și noi nu am mai dat lapte la procesatorul român și l-am dat la ei, l-am închis pe procesatorul român și acum plângem după el. Trebuie să găsim varianta în care să susținem procesatorul român, să ne facem propriile fabrici de procesare și vorba primului ministru, lanțul scurt eu l-am inventat. Indiferent cine va fi, eu știu ce am de făcut cu lanțul scurt. Or, lanțul scurt asta înseamnă: producție, procesare, vânzare. Integrarea cel puțin a două verigi din acest element. A vinde produse pe lanț scurt în hipermarket nu mi se pare corect, declară Claudiu Frânc, exclusiv pentru AGROINFO.
Într-un timp relativ scurt, au fost adoptate două legi care ar trebui să-l susțină pe fermierul român. Prima este legea lui 51%, cum i se mai spune, prin care marile magazine sunt obligate să aibă pe rafturi un procent de 51% produse românești. De fapt, produse achiziționate pe așa-zisul lanț scurt.
Dacă legea lui 51% este contestată și se pun la îndoială avantajele de care poate beneficia producătorul român, în schimb legea cooperației agricole le asigură o serie de facilități fiscale fermierilor și cooperativelor agricole:
- scutirea de la plata impozitului pe profit pe primii 5 ani (de la aprobarea legii) a cooperativelor agricole care procesează produsele agricole;
- scutirea de la plata impozitului pe profit pentru 5 ani a cooperativelor agricole, care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 2.000.000 euro, echivalent în lei, cu excepția cooperativelor de la lit.a1);
- scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice microîntreprinderi și de la plata impozitului pe norma de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv PF, PFA, II, IF, pentru producția valorificată prin/către cooperativa agricolă;
- în cazul cooperativelor microîntreprinderi, acestea plătesc impozit pe profit și sunt scutite de la plata impozitului pe venituri;
- scutirea de la impozitul pe proprietate a bunurilor imobile ale membrilor cooperatori aferente producției valorificate prin cooperativa agricolă;
- scutirea membrilor cooperativelor de la plata impozitului pe arendă în cazul terenurilor luate în arendă de către cooperative de la aceștia.
Fermierii noștri ar trebui să lase reticența la o parte și să mizeze pe cooperativa care-l poate ajuta să iasă în piață sau să ajungă pe raftul unui mare magazin.
Dacă ne uităm, vedem că aproape nu există la ţară un cetăţean care să nu aibă o holdă de cartofi în zonă, dar singur dacă va merge cu cinci saci de cartofi în hipermarket niciodată nu o să-l accepte nimeni. Când se vor asocia mai mulţi şi vor avea şi un spaţiu de condiţionare şi depozitare, atunci situaţia va fi alta. Dacă nu vom învăţa aceste lucruri cât mai repede, atunci toată munca pe care am făcut-o până acum pe legislaţie şi i-am pus pe toţi în capul nostru, va fi degeaba.
Este o lege pe care o avem în sfârșit în vigoare și pe care noi, Federația, ne-am propus să o diseminăm foarte bine, să încurajăm fermierii să vină spre formele asociative pentru că avem o lege care ne ajută și am scos, de fapt, colectivizarea. Deci, nu mai este obligatoriu ca fermierii să-și dea la cooperativă toată averea.
Proprietatea asupra terenului, animalelor, rămân ale mele, dar mi le pun și valorific în comun tot ce lucrăm cu ele. Mai mult, nu uitați că în PNDR, știu cât m-am bătut pe finanțările de cooperative ca să ajungă până la finanțare de 90%. Un fermier singur nu-și poate face fabrică de procesare a laptelui. Prin cooperativă ne unim 5 inși și putem să ajungem la finanțare de 90% și dacă unul dintre noi este tânăr fermier avem două măsuri de finanțare ori aplicăm măsura de transfer de cunoștințe opționale. Aplicăm două măsuri în cadrul cooperativei și automat ajungem la finanțare de 90%. Nu e totuna să pun 50% sumele pe un proiect ori să am 10%. Sigur că fermierul nu le înțelege, nu le știe și este și reticența față de cooperative, declară Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBCR), exclusiv pentru AGROINFO.