Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 2
Reclama header after big part 3

FERMIER, O RUȘINE, UN EȘEC ÎN VIAȚĂ, AȘA CONSIDERĂ CEI MAI MULȚI ROMÂNI!

Publicat: 09 mai 2019 - 18:47
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

SONDAJ! World Vision România a solicitat iVox realizarea sondajului de opinie Românii și agricultura. Sondajul a fost realizat în perioada 1 martie - 31 martie 2019, iar rezultatele arată că 70% dintre români nu ar munci în agricultură. Cei mai mulți români consideră că a fi fermier sau agricultor este o rușine, un eșec în viață.

Sondajul a fost realizat în rândul a peste 3.400 de respondenţi.

Agricultura este unul dintre puţinele sectoare ale economiei care pune ţara noastră în fruntea topurilor europene, datorită producţiilor de cereale şi plante oleaginoase, România fiind chiar liderul european în producţia de miere (2015). Cu toate acestea, doar o treime din respondenţi consideră că agricultura are un rol esenţial în economia naţională.

O posibilă explicaţie ar fi că de mulţi ani agricultura a fost asociată cu producţia primară, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor este o ruşine, un eşec în viaţă. Astfel se justifică faptul că foarte mulţi respondenţi, mai bine de două treimi, nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii, explică Crenguţa Bărbosu, manager program agricultură şi dezvoltare rurală World Vision România, autorii studiului.

Peste 70% dintre cei care au răspuns, au spus că nu ar lucra în agricultură. În acelaşi timp, jumătate dintre români nu şi-ar da copiii la liceul agricol şi doar 20% i-ar îndemna să aleagă această specialitate.

Aşa se explică faptul că multe licee agricole sunt deja desfiinţate, iar cele rămase nu reuşesc să atragă elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ. Aceste date arată că în 2019, în România, agricultura este considerată o ocupaţie pentru cei care nu au carte. Cu toate acestea, avem nevoie de specialişti în agricultură şi de o tânără generaţie de agricultori. Pentru a schimba aceste percepții, este necesar să vorbim despre liceele agricole şi despre agricultură printr-o campanie care să informeze publicul larg că a fi fermier este un lucru de care să te mândreşti, nu un eşec în viaţă. Trebuie să înţelegem că în 2019 a fi agricultor nu înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura nu înseamnă sapă şi lopată, că agricultura nu este sărăcie şi nici un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor nu este o meserie inferioară, ci una care aduce valoare în societate, a mai spus Bărbosu, pentru Agerpres.

Fundația Revistei FERMA a demarat o astfel de campanie de susținere a liceelor agricole, de revigorare a acestor licee, sub sloganul ”Susținem învățământul preuniversitar agricol”. În același timp, campania vizează o schimbare a percepției și a atitudinii pe care mulți dintre români o au față de agricultură și de agricultori.

În urma Campaniei ”Susținem învățământul preuniversitar agricol”, coordonată de către Nicoleta Dragomir și Leonard Stafie, prin Fundația Revistei FERMA, echipa Ministerului Agriculturii s-a arătat deschisă către o colaborare reală cu reprezentanții FERMA pentru revitalizarea liceelor agricole. Ministerul Agriculturii a reacționat imediat la Campania derulată de FERMA.

Ministerul Agriculturii a anunțat că va asigura finanțarea unor investiții și a unor cheltuieli materiale pentru liceele agricole:
- Construcții agricole și zootehnice, inclusiv modernizarea acestora;
- Achiziționarea de combine, tractoare și echipamente de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigații, motoare și alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor didactice și a atelierelor mecanice, animale vii și echipamente specifice activității în zootehnie și medicină veterinară, echipamente de procesare;
- Înființarea de plantații pomicole, viticole, sere, solarii și răsadnițe;
- Alte tipuri de construcții precum cantine, internate, săli de sport, inclusiv modernizarea acestora.

Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, care nu au în proprietate sau în administrare terenuri agricole, vor primi în folosință, cu sprijinul MADR, o suprafață de teren de minimum 10 ha pentru constituirea loturilor didactice.

După părerea a peste o treime dintre cei intervievaţi în sondajul comandat de World Vision România, lucrătorii în agricultură nu au nevoie de prea multă carte, fiind suficiente patru clase, gimnaziul sau cel mult o şcoală profesională.

În acelaşi timp, 7 din 10 respondenţi nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii. Dintre cei care lucrează sau s-au gândit că ar exista pentru ei o posibilitate de a se angaja în domeniul agriculturii, 40,69% consideră atractivă meseria de horticultor, 33,33% consideră şi meseria de apicultor ca fiind atractivă şi 27,07% preferă peisagistica.

Însă profesia de agricultor include, în prezent, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, îngrijitor de animale, agronom şi alte meserii nu doar atractive, dar şi profitabile, precum: şef de fermă, tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecţia plantelor, tehnician agricultură ecologică şi chiar inginer genetician, specialist în gastronomie sau enolog.

Uniunea Europeană alocă sume substanțiale pentru atragerea tinerilor în agricultură. În următorul exerciţiu financiar ce se va derula în perioada 2021-2027, va creşte valoarea maximă a ajutorului pentru instalarea tinerilor fermieri şi dezvoltarea întreprinderilor în mediul rural până la 100.000 de euro (în comparaţie cu 50.000 în perioada de programare actuală); o sumă echivalentă cu cel puţin 2% din pachetul financiar naţional de plăţi directe (subvenţia pe suprafaţă) va trebui sa fie dedicată tinerilor fermieri; se vor dezvolta noi instrumente financiare pentru asigurarea capitalului de lucru.

Sondajul Românii şi agricultura a fost realizat de iVox la solicitarea World Vision România, prin metoda CAWI, în perioada 1-31 martie 2019. Eşantionul studiului este compus din 3.426 de respondenţi şi reproduce, din punctul de vedere al principalelor sale caracteristici, structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România, aşa cum decurge din cercetarea Gallup 'Piaţa serviciilor de acces la Internet', realizată la cererea ANCOM (Autoritatea pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii).

Vizualizat: 2507 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
Eduard123
|
05. 10, 2019. Friday 12:08
”O posibilă explicaţie ar fi că de mulţi ani agricultura a fost asociată cu producţia primară, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor este o ruşine, un eşec în viaţă. Astfel se justifică faptul că foarte mulţi respondenţi, mai bine de două treimi, nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii, explică Crenguţa Bărbosu, manager program agricultură şi dezvoltare rurală World Vision România, autorii studiului.”

O prostie mai mare ca asta n-am auzit, și tind să cred că autorii studiului, fie nu cunosc problema, fie au interes la mijloc. Ca să tragi o asemenea concluzie, deși nu a fost o întrebare directă, asta denotă lipsă de profesionalis.
1.
Bogdy
|
05. 10, 2019. Friday 09:15
Situația asta nu este doar în Ro ci în toată UE chiar în toată lumea occidentala am putea spune. Dar nu e gaura n cer datorita progresului tehnologic care a făcut face și va face ca să trebuiască din ce în ce mai putina forta de munca în agricultura. Va trebui în schimb din ce în ce mai multa calificare în agricultura. O maaaaaaareee parte de vina pentru faptul ca încă tinerii evita agricultura aparține media care nu prezintă nivelul tehnologic la care s a ajuns. În 80% din tractoarele și combinele moderne sunt condiții care nu se regăsesc decât la f puține mașini de lux de ex. De aceea media ar trebui sa mediteze cu mare atenție și la responsabilitatea pe care o are din acest punct de vedere. 9tp257
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   

Video

Fertilizarea cu rata variabila

Fertilizarea cu rata variabila

Distributia îngrasamintelor cu rata variabila deschide o noua era în practicile de cultivare a solului si managementul resurselor naturale. Dezvoltarea si implementarea acestui nou concept are drept scop promovarea unei agriculturi durabile, îmbunatatirea calitatii produselor agricole si a mediului.
Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură T6 cu Dynamic Command

Bancul zilei

Ce face un nou angajat...

Ce face un nou angajat...
Un tânăr absolvent al secţiei de Management era foarte încântat de postul pe care se angajase într-o importantă companie multinaţională. Detalii