NICIUN CANDIDAT PENTRU FUNCȚIA DE PREȘEDINTE! Emil Dumitru, care a deținut funcția de președinte al Federației PRO AGRO, a anunțat că nu va mai candida pentru un nou mandat. Se pare că statutul organizației nu i-ar permite o nouă candidatură. Chiar dacă nu mai candidează, Emil Dumitru rămâne președinte interimar al Federației timp de 30 de zile până când se va găsi să candideze cineva la această funcție. În acest moment, nu există niciun candidat pentru președinția organizației de fermieri.
Emil Dumitru și-a prezentat astăzi, miercuri, 8 mai 2019, raportul de activitate, în cadrul unei conferințe de presă susținută la București. În același timp, a declarat că va rămâne interimar timp de 30 de zile până când Federația va avea un candidat pentru funcția de președinte.
Conferința PRO AGRO
Întrebat de AGROINFO de ce nu mai candidează, Emil Dumitru a declarat că își ține promisiunea pe care a făcut-o în urmă cu doi ani să nu mai candideze la funcția de președinte.
Este o chestiune pe care eu mi-am asumat-o de a încerca să trec la o altă etapă din punct de vedere profesional. Este dreptul meu să accept noi provocări pentru viitor. Rămân alături de colegii mei, le voi da orice sfat negreșit, Federația PRO AGRO va rămâne în sufletul meu. Voi încerca pe cât posibil și atunci când vor avea derapaje sau voi considera că sunt niște lucruri care nu sunt în nota interesului fermierilor, fiți convinsă că voi ieși și voi spune lucrurilor pe nume, a spus Emil Dumitru.
În raportul de activitate, Dumitru a subliniat câteva dintre problemele fermierilor identificate în timpul mandatului de președinte PRO AGRO:
Consolidarea rolului fermierului în lanțul agroalimentar.
Legislația UE reglementează în mod particular modul de organizare și funcționare al filierelor de produs, prin conferirea unui rol activ organizațiilor interprofesionale și grupurilor de producători, care însă, în România nu sunt suficient de promovate. Astăzi când discutăm, profitul pe filiera de produs nu se împarte în mod echitabil și astfel, cel ce produce, neavând forța de negociere și uneori acces la piață, vinde, nu de puține ori, sub prețul de cost, cu toate că riscurile producției sunt toate la producător, comerciantul fiind favorizat datorită concentrării și forței de negociere.
Producția agricolă a României are un nivel foarte scăzut de integrare în lanțul valoric. Anul 2018 a reprezentat un record pozitiv în ceea ce înseamnă producțiile de cereale însă din punct de vedere al balanței comerciale pe hrană și animale vii, am înregistrat, conform datelor INS un record de deficit de balanță comercială, aprox. 1,63 miliarde euro. Fără o zootehnie puternică, nu putem discuta despre valoare adăugată, acest lucru este vizibil și analizând cifrele în ceea ce privește ponderea zootehniei în valoarea producției agricole totale, aceasta este de doar 32,2% față de valoarea producției vegetale care este de 67,8%.
Structura fermelor în România este polarizată excesiv, neputînd discuta de o clasă de mijloc în agricultură. Ferma de familie poate reprezenta renașterea satului românesc.
Conform datelor APIA, în intervalul 1-150 ha, România deține un număr record de 822.248 de fermieri și exploatează aproximativ 4,8 milioane ha (adică mai puțin de 50% din suprafața declarată la APIA).