EXCLUSIV! 20 DE ANI DE MUNCĂ ÎN ITALIA I-AM INVESTIT ÎN FERMA DIN ROMÂNIA ȘI MĂ DISTRUGE BIROCRAȚIA!

"Am plecat în Italia la vârsta de 17 ani, în anul 1994. Am urmat acolo o școală pentru electricieni și am muncit pe brânci ca să ajung să fiu angajat electrician la companii mari, cum e Lidl, să am un salariu bun. După ce m-am stabilit la Verona, le-am chemat acolo și pe două dintre surorile mele. Noi suntem șapte frați. Una dintre surori a urmat facultatea de medicină, în Italia, și acum e medic chirurg, este căsătorită, are cetățenie italiană și nu mai vrea să se întoarcă în România.

Spre deosebire de sora mea, eu am decis în 2013 să mă întorc acasă. Chiar dacă-mi mergea bine în Italia, simțeam că vreau să fiu acasă la mine, printre ai mei, să-mi construiesc afacerea mea. Prima dată, am investit 28.000 de euro într-o hală închiriată la Târgu Neamț, unde am deschis o făbricuță de peleți din paie. Mergea bine, am exportat 5-6 tiruri încărcate de peleți în Italia și în Grecia. După un an de la pornirea fabricii, în noiembrie 2014, într-o noapte mi s-a furat tot din hală. Toate utilajele. Mi s-a părut suspect ce s-a întâmplat pentru că hala era foarte bine păzită. Dar nu am stat să plâng după banii agonisiți cu trudă în Italia și pierduți, am zis să merg mai departe.

PREȚUL PE CARE L-A PLĂTIT PENTRU O REȚETĂ DE VIN ESTE 500 DE EURO!

M-am întors în localitatea mea natală, Butea, din județul Iași. Am închiriat clădirea unui vechi CAP, dar din păcate acolo nu era instalat curent electric și nu aveam cum să repornesc făbricuța.  În momentul în care am închiriat-o mi s-a promis că va fi tras curent acolo, dar nu s-a întâmplat. A fost momentul în care am decis să-mi fac o fermă. În 2016, am cumpărat un hectar de pământ pe care am făcut o plantație de mure. În același an, pe un alt teren am ridicat solarii și am început să cultiv legume, și în solarii și în câmp. Anul următor, în 2017, am accesat fonduri europene, sprijin pentru instalarea tânărului fermier. Am obținut 40.000 de euro, punctajul l-am făcut cu legumele în solarii și în câmp, dar în proiect am trecut și plantația de mure. Mai am de încasat ultima tranșă din bani. Anul trecut, în 2018, am irigat plantația de mure, am construit spaliere. În iulie, când am început culesul murelor, am vândut din fructe cât am reușit. Pentru că murele sunt perisabile și nu am unde să le țin la rece, am hotărât să fac vin.

Pentru rețeta de vin din mure am plătit 500 de euro. Am cumpărat-o de la o persoană fizică. După ce am dat banii, mi-a explicat întreg procesul tehnologic. Și, într-adevăr, a ieșit un vin cu o savoare unică. Deja simțeam că pot spera să am o afacere de durată și care să crească în timp. Firește, că nu mă gândesc că voi ajunge din urmă Cotnariul. Sunt un mic fermier și un mic producător. Dar am simțit că sunt mândru când am văzut prima sticlă de vin.

Am creat și brand-ul de vin, Anticum Berry. Anticum de la numele meu și berry, mure în limba engleză. Pentru că Anticum pare un nume cu patina vechiului, pe etichetă am pus Castelul Sturdza din Miclăușeni. Am cerut acordul Mitropoliei Iașiului și în felul acesta promovez și castelul unde se organizează diferite evenimente.

ÎN ROMÂNIA, NU EXISTĂ VIN DIN MURE, EXISTĂ DOAR VIN DIN STRUGURI

Vinul a fost analizat în laborator de profesorul Valeriu Cotea de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași. Analizele au ieșit foarte bine și atunci am decis să închiriez o hală, unde să produc vinul și să depozitez sticlele. Și, bineînțeles, am căutat să mă autorizez ca să pot să vând legal vinul pe care-l produc. Așa au început drumurile mele la Vamă, pentru că ei impun acciza, la Fisc, la Direcția Agricolă.

Am descoperit că în țara noastră mai este un producător de vin din mure la Gorj. E autorizat ca mic producător. Cei de la Vamă au zis că așa o să mă autorizeze și pe mine și în câteva zile vor veni în control. Asta se întâmpla la sfârșitul anului trecut. Am refăcut dosarul la vamă, analize, proces tehnologic, etc.

După câteva zile m-au chemat din nou la Vamă și mi-au spus că nu mă pot încadra ca mic producător, cum e cel din Gorj, că trebuie să-mi fac antrepozit fiscal și că în România nu există vin din mure, există doar vin din struguri. Problema este că pentru antrepozit fiscal, mi se cere o garanție de 100.000 de lei.

Mi-au explicat că asta e suma pe care trebuie să o depună garanție un producător de băutură alcoolică chiar dacă produce doar 100 de litri pe an, aceeași sumă se aplică până la 50.000 de litri pe an. Ca să pun acum garanție 100.000 de lei trebuie să mă bag în datorii la bancă și să-mi pun gaj pe casă. Atunci am încercat să autorizez vinul ca produs tradițional. Nu pot nici așa pentru că pe zona Iași nu sunt produse tradiționale din mure. 

Am firmă înființată, dar nu pot să vând vinul. Sunt restaurante care vor să-l comercializeze, dar nu vreau să-l vând fără să fie autorizat, să-l vând la negru. Am solicitat și autorizare sanitară veterinară de la DSV Iași și ei au fost în control și o să-mi dea autorizație. 

Acum, dau 700 de lei chirie lunară pe spațiul din care nu scot un leu. Îmi țin într-o parte utilajele și-n alta sticlele cu vin din mure. Am comandat etichete pe care am dat 3.000 de lei și a trebuit să le arunc pentru că scria pe ele vin de mure, or, în România vinul este doar din struguri. 

Printr-o firmă din Bihor, am comandat sticle în Franța, am dat pe ele 7.000 de lei. Măcar în sticle am îmbuteliat vinul, dar stau și mă uit la ele că nu le pot vinde. Și nici etichetate nu sunt. Anul ăsta intră bine pe rod și aș avea șanse să  scot 15 tone/ha. Nu știu ce să fac. Planul meu era să extind plantația de mure, să mai pun în primăvara asta încă 50 de ari. Acum îmi vine să abandonez pentru că nu am de unde să dau garanție 100.000 de lei." Ne-a scris Marius Antica.

Antrepozitul fiscal reprezintă locul aflat sub controlul autorității fiscale competente (Ministerul Finanțelor Publice sau Direcțiile generale ale finanțelor publice judetene, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili sau direcțiile regionale vamale) unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primite sau expediate in regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, in exercițiul activității, în anumite condiții prevăzute de Codul fiscal și de normele aferente acestuia.