STANDARDIZAREA EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE. „Dacă aş avea putere de decizie aş iniţia proiecte de cercetare care să standardizeze exploataţiile agricole legumicole din România”, a opinat Costel Vînătoru, şeful Laboratorului gentică şi ameliorare al SCDL Buzău.
“Dacă la viticultură lucrurile sunt clar aşezate, tehnologiile sunt puse la punct, distanţele de plantare stabilite, totul se poate mecaniza, în cultura mare, la fel, în pomicultură la fel, ei bine, în legumicultură, dacă ne referim la spaţiile protejate avem sere şi solarii făcute haotic cum a putut să şi le facă fiecare”, adaugă acesta.
Solarii pentru orice tip de gospodărie
Cercetătorul consideră că trebuie alocate fonduri pentru a face tematică de cercetare în urma căreia „am putea să construim tipuri de solarii pe diverse dimensiuni, menite să corespundă condiţiilor pedoclimatice ale ţării noastre, să reziste vânturilor, precipitaţiilor de aici. De exemplu, pentru mica gospodărie un tip sau două, pentru cea medie ceva alt tip, iar pentru cei care vor să lucreze la nivel intensiv, altă structură de solar şi cu tehnologiile specifice de cultură. Aşa e foarte greu. Trebuie să ajungi să standardizezi ca să poţi să mecanizezi o parte din lucrări că legumicultura este zona agricolă care probează cea mai multă forţă de muncă manuală”.
După standardizare ar urma implementarea tipurilor constructive moderne de spaţii protejate, întrucât nu avem spaţii moderne să cultivăm legume cu eficienţă economică.
Programul „Primul solar” ar fi fost mai util decât „Tomata”
„Programul Tomata” ar fi fost mai util, nu pentru a cultiva tomate, ci pentru a moderniza sau extinde construcţia de spaţii de protecţie. Sigur, cu 3.000 euro poţi să faci între 300 şi 500 mp de spaţiu protejat modern. Dacă s-ar fi făcut asta, în doi-trei ani de zile un cultivator îşi încropea o suprafaţă suficientă de spaţiu protejat modern şi după 4-5 ani se puteau acorda subvenţii pentru cei care vor să vândă legumele, să păstreze producţia legumicolă şi atunci nu mai aveam probleme”, a susţinut omul de ştiinţă buzoian.
Între cultura de solar şi cea de câmp diferenţă semnificativă de producţie
Statistic, în România se vorbeşte cam de vreo 7.000 ha de spaţii protejate. „Avem nevoie de peste 25 mii ha să asigurăm necesarul de legume româneşti, să fim stăpâni în piaţă, să negociem preţul. Apoi, am avea şi alte beneficii. Spre exemplu, cu tomata în spaţii protejate putem obţine 180-200 tone/ha; în câmp doar 25-30 tone la hectar; diferenţă foarte mare de producţie. În seră sau solar se poate lucra pe orice timp, există siguranţa producerii recoltei şi la o calitate bună!”, este de părere Costel Vînătoru.