Declaraţia a fost făcută la conferinţa PRIA Agriculture, organizată pe 20 martie, când preşedintele Pro Agro a subliniat şi nevoia pentru care România are nevoie să schimbe strategiile aplicate în ultimii ani.
„Cred că agricultura României are nevoie de soluţii. În agricultura României există insule de reuşită pentru care fermierii trebuie încurajaţi. Dar dincolo de acestea este nevoie să vedem care sunt cauzele pentru care exploataţiile care ar trebui să producă pentru piaţă nu au reuşit în zece ani de la integrarea în UE să atingă acest nivel. Cred că a venit momentul adevărului şi să vedem ce facem cu satul românesc, cu aproape 3,5 milioane de persoane, care se ocupă cu agricultura, chiar şi de subzistenţă. În viitoarea PAC cu siguranţă nu vom mai avea aceeaşi arhitectură ca până acum. Nu vom discuta decât de competitivitate şi de fermele care produc pentru piaţă”, a spus Emil Dumitru.
Preşedintele Pro Agro a prezentat şi problema structurală a agriculturii din România: din cele 900.000 de ferme care depun anual cererea pentru plata unică pe suprafaţă, doar 0,5% au peste 100 ha. „Avem 53.000 de persoane juridice sau persoane fizice înregistrate fiscal, faţă de ponderea majoritară de 850.000 de persoane fizice care accesează plăţile pe suprafaţă. Avem o problemă structurală în agricultura României. Eu cred că este loc şi pentru ferma mare, care a reuşit să se dezvolte în toţi aceşti ani, dar este loc şi pentru ferma de familie, pentru că satul românesc trebuie să aibă o dezvoltare sustenabilă. Iar pentru a nu mai crea polarizări excesive trebuie să avem o finanţare corectă încă de acum, pentru că în 2022 este mult prea târziu să reuşim să ne dezvoltăm”, a explicat Emil Dumitru.
Pentru a determina schimbarea necesară agriculturii din România, sunt multe lucruri pe care autorităţile le au de prioritizat. Spre exemplu, este nevoie ca România să producă valoare adăugată, prin utilizarea cerealelor direct în zootehnie, nu spre export. În competiţia dintre statele membre UE există clar o competiţie, care se supune aceloraşi reguli la nivel general, fără însă a fi impuse şi regulile interne pentru fiecare stat membru în parte. „Este nevoie de o altfel de abordare şi din punct de vedere fiscal şi structural. Nu putem să mergem la o negociere pe viitoarea PAC în care statele puternice evită să discute de uniformizarea subvenţiilor pe surpafaţă şi au găsit mecanismul de a acorda plată pe fermă. Aceasta înseamnă un istoric financiar-contabil, ceea ce pentru majoritatea covârşitoare a fermelor noastre, pentru acele 850.000 de persoane fizice nu putem demonstra. Și dacă nu vom şti care ne sunt obiectivele prioritare în viitoarea PAC, vom fi trataţi din nou pe date statistice, fără să identificăm câteva obiective majore cu care să mergem în negociere şi pe care le-am identificat şi la alte state membre. Pentru că din 2020 bugetul UE pe agricultură va fi total schimbat”, a explicat Emil Dumitru.