Nici nu s-a răcit bine scandalul cu softul, cu moftul, cu indolenţa ministerială, care a dus la întârzierile justificate sau nu în acordarea banilor către agricultultori şi iată că la orizontul de aşteptare se prefigurează o alta: scandalul marilor subvenţii care ar putea fi înapoiate!
Circul a căpătat accente exagerate, chiar groteşti. Aşadar, de la întârzierile-record, la subvenţii-record! Pentru 2015, un ialomiţean va încasa peste 500.000 Euro pentru 42 ha puse cu tomate de câmp pentru industrializare (subvenţia totală poate ajunge până la 1.629 Euro/ha.) Un cultivator de cartofi din Covasna a primit de la APIA 1,4 milioane Euro pentru 60 ha de cartofi pentru sămânţă, iar patru producători au reuşit să obţină subvenţiile-record de peste 23.000 Euro/ha, pentru cartoful de sămânţă. Ei trebuiau să recolteze peste 20,2 t/ha şi să valorifice producţia. O fi atât de greu? Sau, aşa cum susţin unii, în sector se lucrează fără acte?!
Se pare că lucrurile sunt făcute în aşa fel încât… să nu ajungă la strugurii copţi!
“Eu şi aşa voi pierde 24 de milioane Euro pentru că nu reuşesc să acopăr sumele respective. Să vă spun că pentru un hectar de tomate în câmp voi da 10.800 Euro. Aici nu e glumă. Dacă nu-i dau, atunci va trebui să-i dau înapoi la Bruxelles. Şi-mi asum această decizie”, declara Achim Irimescu, ministrul Agriculturii. Vorbele rostite cu atâta demnitate şi siguranţă de Achim Irimescu îmi conturează silueta unui clovn cu pătlăgica roşie în nas! Un circ în toată regula! Cu tot hei-rup-ismul ministerial în a împărţi eurofondurile pentru sprijinirea agriculturii, nu s-a reuşit mare lucru. Să ai bani alocaţi şi să nu poţi să-i iei - asta e este culmea înţelegerii raţionale!
Probabil că vom fi din nou arşi la polonic de către UE şi va trebui să înapoiem o parte din fondurile bugetate. Nu ar fi prima dată, ne-am obişnuit, suntem căliţi. Pârliţi şi căliţi!
Subvenţiile-record îi uimesc mai ales pe micii fermieri care, pentru a supravieţui zilei de mâine, săvârşesc acte de ascetism sau de eroism cotidian.
România a cerut Înaltei Cancelarii de la Bruxelles subvenţii pentru 1.200 ha cultivate cu tomate de vară-toamnă, din care eligibile la plată au rămas doar 167. Numai în jurul fostei fabrici de conserve de la Tecuci erau cultivate câteva mii de hectare. APIA Galaţi a făcut cunoscut că există un singur beneficiar (cu 10 ha) care va primi subvenţia pentru tomata de industrializare!
Fermierii sunt convinşi că acolo sus, la minister ceva nu s-a înţeles şi că „buba” ar fi la „scufia” instituţiei! Spre exemplu, la castraveţii de câmp, în România se subvenţionează 800 ha, cu 500 Euro/ha, cu condiţia ca minim 5% din sămânţa certificată să fie de provenienţă românească. Or, norma de consum specific/ha este de 3 kg sămânţă. În unele ferme de câmp se cultivă castraveţii în sistem palisat. Tehnologic, sunt suficiente la semănat 35.000 seminţe/ha. Cu 3 kg, grădinarii pun şi 20 ha. Cum de s-a luat în calcul aşa ceva? O altă nedumerire. De ce pentru cartoful timpuriu, sprijinul cuplat a fost estimat la 700 Euro/ha pentru 30.000 ha acreditate, iar pentru castravetele de câmp (800 ha), 500 Euro/ha?
“Fermierii, pe măsură ce şi-au luat banii, sunt foarte mulţumiţi cu sume la care nu se aşteptau. Acum ne vine rândul să justificăm aceste subvenţii. Dacă nu reuşim să justificăm aceşti bani, riscăm să fie banii recuperaţi înapoi de la fermieri!”, declarase Irimescu. Acordarea unor subvenţii-record este un risc pe care ministrul şi l-a asumat atunci când fermierii erau înfierbântaţi, precum zacusca, din princina întârzierii banilor de la APIA.
Sub cupola Marelui Circ European, guvernanţii României par nişte clovni cu pătlăgica roşie-n nas!