DOCUMENT BRUXELLES! ROMÂNIA, FERME MICI, DATORII MULTE! FAMILIA FERMIERULUI, ANGAJATĂ FĂRĂ PLATĂ!

Raportul “Privire de ansamblu asupra economiei agricole în UE” este bazat pe informații furnizate de Rețeaua de date contabile agricole (FADN), care acoperă anii 2014, 2015 și 2016.

Documentul  evidențiază diversitatea structurilor și sistemelor agricole din cadrul UE și diferențele considerabile dintre sectoare și statele membre. De interes deosebit sunt diferențele considerabile ale valorii medii a fermei între diferitele țări ale UE.

Exploatațiile agricole din Danemarca și Olanda sunt deosebit de apreciate, cu o medie de peste 2,4 milioane de euro, iar fermele din Bulgaria și România sunt la polul opus, fiind evaluate la o medie de sub 100 000 de euro.

Acest lucru se datorează, în principal, combinării valorii terenurilor agricole din diferitele țări și caracterului mai intens al capitalului anumitor sectoare agricole ale statelor membre. În ciuda acestui fapt, au existat unele evoluții pozitive pentru agricultorii bulgari, de exemplu, în cazul în care valorile activelor s-au dublat între 2007 și 2015.

În medie, exploatațiile daneze și olandeze dețineau cele mai mari active (aproximativ 2 490 000 EUR și, respectiv, 2 384 000 EUR). Acest lucru reflectă prețurile foarte mari ale terenurilor și cota mare din aceste țări a tipurilor de agricultură care, de obicei, au nevoie de investiții considerabile, cum ar fi produsele lactate, cerealele, produsele horticole. În schimb, exploatațiile din România și Bulgaria au avut cele mai scăzute valori totale ale activelor (sub 100 000 EUR), deoarece acestea sunt caracterizate de mai puține tipuri de agricultură cu intensitate mare de capital, iar fermele lor au o dimensiune medie mai mică. Aceste valori totale ale activelor scăzute s-au datorat, în parte, prețurilor terenurilor din aceste țări, care de obicei sunt foarte scăzute.

Angajamentele au fost foarte scăzute în exploatațiile agricole din România și Bulgaria, care au aderat la UE în 2007, dar și datoria a crescut rapid în aceste două țări. A avut loc o creștere cu 43% a valorii medii a creditelor deținute de exploatațiile agricole între 2007 și 2015.
Fermele din România (33 700 EUR) și Bulgaria (67 700 EUR) au avut cea mai mică valoare medie netă.

În România, în special, dar și în Croația, forța de muncă familială este cea mai răspândită formă de muncă în agricultură, susține raportul. În unele state membre, atât în UE 15 (state care au aderat la UE înainte de 2004), cât și în UE-N13 (state care au aderat la UE după 2004), proporția muncii familiale este mai mare decât media UE-28. În ceea ce privește proporția orelor de lucru neremunerate, Slovenia, Irlanda și Austria se află în frunte (aproximativ 95% din muncă este o activitate neremunerată, neplătită, făcută de membrii familiei), în timp ce proporția este de aproximativ 50% în Danemarca, Olanda și Bulgaria. În UE-N13 (statele care au aderat la Uniunea Europeană după 2004), cea mai mare parte a programului de lucru neremunerat (90%) este în România, în timp ce Slovacia (6%) și Republica Cehă (25%) se află la celălalt capăt al scalei, datorită predominării în aceste două țări a unor ferme foarte mari, adesea organizate ca entități juridice.

Numărul mediu de lucrători angajați pe exploatație a variat foarte mult, de la 12 angajați cu normă întreagă în Slovacia la doar un angajat în Grecia. Cu toate acestea, majoritatea lucrărilor pe exploatațiile agricole din UE sunt realizate cu ajutorul membrilor familiei fermierului,  aproximativ 77% din totalul muncii.

Datorită diferitelor structuri agricole din Uniunea Europeană, fiecare stat membru are propriile praguri de dimensiune economică pentru ferme. Pragurile de dimensiune economică variază de la 2 000 EUR în Bulgaria și România până la 25 000 EUR în Belgia, Germania, Franța, Luxemburg, Țările de Jos și Regatul Unit al Marii Britanii.

Plățile directe sunt, în continuare, un sprijin semnificativ pentru agricultorii europeni, reprezentând, în medie, 30% din valoarea agriculturii în cele 28 de țări ale UE în 2015. Ponderea veniturilor pe care agricultorii le primesc din plățile directe s-a schimbat puțin în perioada 2014-2015. Sectoarele de creștere a animalelor, culturile de câmp, culturile mixte au primit niveluri considerabil mai mari de plăți directe decât, de exemplu, sectorul vitivinicol sau horticol.

Sursa: Comisia Europeană