DISPAR ALBINELE SAU NE ÎNJUMĂTĂȚIM SUPRAFAȚA CULTIVATĂ cu PORUMB!

Poziția noastră vizavi de neonicotinoide a fost trimisă la Bruxelles. Noi susținem că România fără tratamentele cu neonicotinoide nu o să mai avem suprafață însemnată de porumb pentru că toate zonele României suferă de atac de tanymecus (rățișoara porumbului n.r.). Eu cred că va fi o decizie politică pentru că, dacă veți observa și din studiile EFSA, orice fel de studii nu s-a demonstrat că există o legătură de cauzalitate între tratamentul seminței și moartea albinelor.

S-a generat, așa pe fond emoțional, o antagonie între cele două sectoare, vegetal și apicol. Noi chiar am propus la Ministerul Agriculturii să facem un studiu de cercetare care, pe niște date științifice, să vedem și noi de ce culege albina miere de pe rapița noastră în luna mai-iunie și moare în decembrie. Este clar că acolo sunt niște lucruri pe care nu le înțeleg. Comisia Europeană a invocat niște date care nu sunt susținute științific. De asta spun că va fi o decizie politică.

Cred că, de prea multe ori, Comisia își depășește atribuțiile. În loc să fie organul executiv se transformă într-un fel de organ decizional. Este răspunderea Consiliului, acesta ar trebui să dea vot pe un astfel de regulament. Și aproape toate statele membre, care sunt impactate pe această decizie, au susținut foarte clar că dacă ar exista vreun singur document care să le dea dreptate celor de la Comisie, cu siguranță să interzică. Dar în momentul de față când discutăm nu există niciun fel de document care să ateste că tratamentul cu neonicotinoide provoacă în vreun fel pagube, declară Emil Florian Dumitru, președintele Federației Pro Agro, pentru AGROINFO. 

Conducerea ROMAPIS, organizație a apicultorilor, a declarat, în repetate rânduri, că a depus numeroase reclamații la Comisia Europeană în care insistă pentru interzicerea acestor pesticide care ucid albinele. În argumentarea acestei afirmații, ROMAPIS a făcut un filmuleț în care este urmărit comportamentul albinelor după ce acestea zboară pe o cultură de floarea soarelui tratată cu neonicotinoide. Apicultorii susțin că aceste pesticide în combinație cu tratamentele care li se fac albinelor devin letale.

Cât ar costa un astfel de studiu științific care să determine dacă există o legătură între mortalitatea ridicată la albine și folosirea neonicotinoidelor în tratarea semințelor de floarea soarelui, rapiță?

După simulările făcute de ASAS (Academia de Științe Agricole n.r.) ar costa undeva la 800.000 de euro un astfel de studiu, pe floarea soarelui și rapiță, pentru că presupune niște analize destul de complexe, de la desprimăvărare și până la intrarea în iarnă, spune Dumitru.

Fermierii români care exploatează suprafețele agricole din sudul țării folosesc neonicotinoidele pentru a-și salva culturile de pagubele făcute de dăunătorul numit popular rățișoara porumbului. În urmă cu aproximativ doi ani, la unul dintre marii fermieri români, Nicolae Sitaru, au fost trei experți de la Comisia Europeană pentru a vedea dacă se justifică folosirea acestor substanțe interzise pentru care România solicită mereu derogare, fiind chiar campioană la așa ceva. Experții ar fi constatat atunci că, într-adevăr, rățișoara porumbului face ravagii în culturi, iar Comisia Europeană la cererea Ministerului Agriculturii ne-a acordat în continuare derogare. În cazul în care țara noastră nu va mai primi derogare pentru utilizarea acestor substanțe, suprafața cultivată cu porumb ar putea să scadă semnificativ, spun fermierii.

România are suprafața cea mai mare de porumb. Nu cred că Franța nu ar fi bucuroasă dacă România și-ar înjumătăți suprafața. Sigur că nu ar trebui să discutăm în contradictoriu cu Franța, noi trebuie să ne susținem interesul și după cum știți, chiar și un vot politic, dacă există un vot de blocaj al statelor membre nu se poate lua decizia. Dacă e să fac o paralelă cu cultivarea soiei modificată genetic, numai din  calculele noastre, România pierde 1,5 miliarde de euro pentru faptul că nu cultivă soia modificată genetic. Dacă ar fi să fac o paralelă cu suprafața de porumb care înseamnă 2,5 milioane ha, și cca 10 milioane de tone, dacă s-ar înjumătăți suprafața de porumb cultivată în România, facem un calcul simplu și vedem că și de acolo pierdem un miliard de euro. Practic, asta e o chestiune de război economic, mai spune liderul Pro Agro.

Pentru folosirea acestor substanțe ar vota, în afara țării noastre, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Polonia. Vechile state membre, Germania, Franța, etc. unde problema este rezolvată, votează pentru interzicerea folosirii neonicotinoidelor. Dealtfel, aceste state au interzis tratarea culturilor cu aceste substanțe.