OPINIE. Îl urmăresc de ceva timp pe ministrul Agriculturii Petre Daea, Eroul Muncii Avântate, purtând cu făloşenie în mâna dreaptă Programul Partidului şi în cea stângă Crucea de cavaler în serviciu credincios.
De când s-a urcat pe capra Ministerului Agriculturii, bravul oştean Petre Daea, forjat la temperaturile înalte ale epocii de aur şi ale măreţelor recolte, a mişcat într-un fel lucrurile intrate într-un repaos vegetativ. Întârziate. Începând cu ministeriatul petredaean se dau la timp subvenţiile în agricultură – aşa cum au fost negociate ele, „mici şi fără viitor” – este un lucru apreciabil.
Ar vrea să facă mai mult, dar nu poate! Petre Daea este „pata de culoare” a ultimelor guverne pesediste; pare venit din altă iepocă, din altă lume! Neobosit, pentru vârsta lui, căutând să fie popular la tot pasul, trăgând (încăpăţânat) ca un catâr şi forţând limbajul cu metafore până la ridicol.
De câte ori are prilejul, Petre Daea o spune fără să clipească că el aplică neabătut Programul Partidului de guvernare şi al preşedintelui său, Liviu Dragnea, până la divinizare! Unul dintre programele lui preferate pentru care vrea să se identifice şi să rămână în istoria postdecembristă este „Alege oaia”! El vrea să zootehnizeze România!
Dar poate? „NU!, este sortită eşecului!” susţine Costel Caraş, cunoscut fermier pentru ieşirile sale la rampă cu mult sunet şi culoare. Acesta continuă afirmând că acela care se va apuca de produs lapte este idiot sau nărod. Atâta vreme cât în România se vând zilnic peste 1.000 tone de specialităţi cu grăsimi vegetale lângă brânza din lapte creşterea vacilor de lapte este o nerozie. Şi argumentează: „Dacă aproape 400.000 tone de brânză din grăsimi vegetale care se vând anual în ţară s-ar face din lapte, ar rezulta că puteam zootehniza 380.000 vaci cu lapte. Ce folos că am eu o fermă de 150 de capete vaci Holstein şi nu am unde să vând laptele? Ce folos că fac o telemea din 5,5 l de lapte fără, adaosuri, fără chimicale! - de te lingi pe degete! -, dacă nu mi-o cumpără nimeni?”
Crescătorul de animale din Brăneşti, judeţul Ilfov, exemplifică: “în Bucureşti sunt peste 3.000 de pizzerii, patiserii etc. care folosesc zilnic, în medie, 100 kg de “brânză” din grăsimi vegetale; în total vine cam 300.000 kg. Şi marea majoritate a produselor sunt consumate de copii. În majoritatea grădiniţelor şi şcolilor unde se şi mănâncă, toată brânza folosită provine din grăsimi vegetale. De la plăcintele cu "brânza", mămăliguţa cu "brânza", etc şi până şi hotelurile de 5 stele se foloseşte numai “brânză” din grăsimi vegetale. Preţul mediu de livrare al “brânzei” din uleiuri vegetale hidrogenate la magazine, pizzerii, patiserii, HORECA este de 4.7 lei/kg + TVA”.
Costel Caraş a identificat trei acţiuni spre care în opinia lui ar trebui să se concentreze Ministerul Agriculturii, recte ministrul Daea. Prima: interzicerea vânzării brânzei din lapte şi a specialităţilor din grăsimi vegetale în aceeaşi vitrină frigorifică. Distanţa dintre produsele din lapte şi cele din grăsimi vegetale să fie de minim 10 metri în cazul supermarketurilor şi de minim 3 metri pentru restul magazinelor. A doua - reglementarea unei etichetări clare, explicite în magazine şi în reţeaua HORECA (unde aici este un dezastru) şi, ultima măsură în viziunea lui Caraş are fi reducerea la maxim a comercializării (importului) intracomunitar cu astfel de produse.
“Ce facem cu sănătatea oamenilor?” Se întreabă pe bună dreptate Costel Caraş. Iată ce a declarat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, unul dintre cei mai respectaţi specialişti în nutriţie, citat din Avram Fițiu, http://www.avramfitiu.ro/. „Problema grăsimilor hidrogenate este că, asemenea unturii, sunt puternic aterogene. Ele au efecte grave asupra vaselor de sânge. (...) Uleiul de palmier hidrogenat din punct de vedere nutrițional diferă drastic față de uleiul de palmier nehidrogenat. Practic, este o margarină de generația întâi; conține acizi grași care duc la apariția bolilor cardiovasculare și a unor forme de cancer”.
... Dar programul petredaean de zootehnizare a României îşi urmează cursul, parte integrantă din strategia partidului din care face parte. Petre Daea vrea cu tot dinadinsul să rămână în istoria postdecembristă, în galeria ilustră din fruntea Agriculturii. Şi gândul mă duce la anii'50, când Bucur Şchiopu, ministru al Agriculturii din acele vremuri, a clocit un program prin care să aşeze pe un piedestal tractorul şi să se descotorosească de rasa cabalină. În numele progresului şi al reformei, zeci de mii de exemplare au luat calea abatorului.
Pe unde trece ministrul Daea emană un parfum de epocă. Desuetă. O iepocă spoită cu aur! Şi ca să parafrazez:„Cu programa ridicată/ Zugrăvit pe cerul gol,/ Daea capătă de-odată/ Măreţie de simbol!”