LÂNA BUNĂ PENTRU IZOLAȚII. Pe vremea lui Ceaușescu cu banii de pe lâna de la 300 de oi cumpăram o Dacia, spune fermierul Ioan Cîmpian, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine Bistrița Năsăud. Vremurile au trecut și lâna, care îmbogățea altădată ciobanii, e aruncată acum, de cele mai multe ori, la gunoi. Crescătorii de ovine din România au găsit recent cumpărători tocmai în Germania. Ce vor să facă nemții cu lâna mioarelor noastre?
Pe vremea comunismului, prin anii 80, lâna mioarelor din România chiar era din aur. Cu lână vândută de pe 300 de oi, ciobanii își cumpărau un autoturism nou Dacia, sau care erau mai ortomani, aveau oi mai multe, își clădeau case. După revoluția din decembrie 1989, lâna nu a mai fost atât de căutată, iar crescătorii de oi ajung să o vândă cu 50 de bani kilogramul în condițiile în care tunsul unei oi costă 3 lei. Lâna este cumpărată la acest preț de nimic de intermediari turci, care o vând la rândul lor, mai departe.
Lâna e cea mai mare problemă la crescătorii de ovine. De la un an la altul, preţul tot scade. Nu este cerere pe piaţă. Dacă o dăm, primim preţuri mici. Sunt ceva turci care o adună la Sibiu. Anul acesta a fost un leu kilogramul, iar tunsul unei oi costă trei, spune fermierul Ioan Râpan din Lechința.
Nu facem nimic cu lâna. O ţâpăm la gârlă dacă nu vine nimeni să ne-o cumpere. O dăm la gunoi. E foarte păcat. Până acum, lumea se îmbrăca cu lână, pielea oilor era folosită, dar acum nu mai trebuie nici lâna, nici brânza noastră, nimic. Suntem pe cale de dispariţie, e de părere și fermierul Silivan Scuturici din Jelna.
Eu am 1200 de oi şi nu am putut vinde nicăieri lâna. De doi ani, depozitez lâna. Nu avem piaţă de desfacere. S-au dus tratative cu Turcia, dar nu avem până acum niciun răspuns concret. E mai scump să tunzi o oaie decât se oferă pe kilogramul de lână, spune Vasile Petrican din Lechința.
Ca să rezolve problema și să aibă câștig și de pe urma lânii, crescătorii de ovine din Bistrița Năsăud au găsit piață de desfacere pentru lâna oilor tocmai în Germania. Nemții nu vor să-și fac plapume și nici să-și împletească ciorapi. Vor să folosească lâna la izolarea caselor și a mașinilor.
Oriunde am umblat în lume, nu am găsit o soluţie să o valorificăm. Acum sunt nişte promisiuni vagi, dar nu e nimic semnat. Suntem la faza de discuţii să vedem dacă Germania o va cumpăra pentru izolaţia la maşini şi la case. Până acum foarte puţini au vândut-o. Au luat-o nişte bişniţari cu 1 leu-1,5 lei. Nu a vândut nimeni cu 2 lei kilogramul, ori tunsul unei oi costă trei lei. Pe vremea lui Ceauşescu, nu că ne pare rău după ea, dar facem o comparaţie, cu banii de pe lâna la 300 de oi cumpăram o Dacie, declară Ioan Cîmpian, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine Bistrița Năsăud.
Potrivit Institutului Național de Statistică, numărul ovinelor și caprinelor din România a crescut, în ultimii doi ani, la aproape 11 milioane de exemplare.
(Sursa folosită: timponline.ro)