De ce APIA ar începe plățile către fermierii români abia în aprilie 2016?

Ca să vedeți cum s-au mișcat lucrurile cu punerea în funcțiune a sistemului informatic, Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS), trebuie să vă spunem ce s-a întâmplat de la licitația organizată de APIA pentru acest soft și până acum. Unde s-au împiedicat lucrurile?

Pe 18 decembrie 2013, APIA a semnat un acord cadru cu consorțiul SIVECO- Teamnet, câștigătorul licitației, pentru cumpărarea sistemului informatic (IACS). Suma aprobată prin hotărâre de Guvern pe care urma să o primească furnizorul este 22.390.700 euro pentru servicii de dezvoltare (servicii de analiză, proiectare, dezvoltare, implementare, instruire şi asistenţă tehnică, management de proiect)  şi 6.493.800 euro pentru servicii lunare de suport tehnic, mentenanţă corectivă şi administrare pentru sistemul informatic.

Atenție! Banii nu ar fi fost încasați de consorțiu, modulele nu ar fi, deocamdată, contractate, susțin surse din Ministerul Agriculturii.

Sistemul informatic trebuie să fie capabil să gestioneze următoarele:

1.200.000 de blocuri fizice digitizate pentru identificarea parcelelor agricole utilizate de beneficiarii de fonduri de sprijin
6.000.000 parcele agricole
13.200.000 ha suprafață agricolă eligibilă gestionată în cadrul blocurilor fizice digitizate pentru identificarea parcelelor agricole

Așadar, un soft extrem de complex care urma să facă față și noilor provocări ale reformei Politicii Agricole Comune. Și anume introducerea unor noi scheme de plată în campania 2015: 
         

         Plata redistributivă
          Plata pentru practici agricole benefice pentru climă si mediu
          Plata pentru tinerii fermieri
          Plata pentru mici fermieri
          Plata pentru sprijinul cuplat
          Ajutoare Naţionale de Tranziţie (ANT) pentru zootehnie
          Măsura 10 - Agromediu şi climă
          Măsura 11 – Agricultura ecologică
          Măsura 13 –  Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice

Ce ne-a dezvăluit dezvoltatorul softului?

Sistemul cuprinde 20 de module componente.  Fiecare dintre aceste module corespunde unei activități aferente plății de subvenții. În fiecare țară membră UE, acest sistem a fost dezvoltat de la zero, ținându-se seama de caracteristicile locale, cu respectarea cerințelor politicii agricole comunitare. România este una dintre țările cu o suprafață agricolă mare, cu un nivel foarte ridicat de fragmentare a proprietății agricole ceea ce presupune, implicit, un număr foarte ridicat de beneficiari de subvenții.  Politica Agricolă Comună (PAC) este aplicabilă fiecărui stat membru UE. România a aplicat pentru 85 de scheme/măsuri de plată.

Întrebarea este: ce s-a întâmplat din momentul semnării acordului-cadru, adică din data de 18 decembrie 2013, și până-n 2015 când a început  instalarea softului? De ce nu s-a făcut nimic în cei aproape doi ani scurși de la licitație? De ce nu au fost contractate modulele de plăți?

Iată ce ne spune dezvoltatorul softului!

Consorțiul de firme care a câștigat licitația pentru adaptarea sistemului informatic la noua PAC, a propus și agreat cu APIA, încă din noiembrie 2014 un calendar de elaborare a specificațiilor și de contractare a diferitelor module, pentru a face posibilă efectuarea plăților în avans în campania 2015.

Pentru o funcționare optimă, orice aplicație software, și cu atât mai mult una de complexitatea celei de la APIA are nevoie de specificații comunicate de către beneficiar, de o perioadă de dezvoltare și de una pentru testare corespunzătoare acestui grad de complexitate.

Din motive independente de APIA sau de consorțiul furnizor, contractarea modulului de plăți în avans în România s-a făcut cu mare întârziere, pe 10 noiembrie 2015. Specificațiile necesare dezvoltarii softului au fost aprobate pe 17 noiembrie 2015. În aceste condiții, timpul rămas pentru dezvoltarea, testarea și rularea modulului (care era, în mod normal, de circa 3 luni) a obligat echipa de proiect să suprapună perioada de testare cu cea de dezvoltare a soluției informatice.

Consorțiul și-a îndeplinit constant, cu promptitudine, responsabilitate și profesionalism sarcinile care îi reveneau conform obligațiilor contractuale.  Din cele 943.000 de cereri de plată care au fost depuse de către fermieri la APIA, doar 700.000 cereri de plată au fost eligibile pentru a primi subvenţiile (avansul din schema de plată unică pe suprafață n.r.).

Din cele 700.000 de cereri, au fost plătite 602.159 de cereri. Restul de dosare necesitau diverse completări de informații, justificări, documente administrative, ce urmau să fie operate în cadrul sistemului informatic de către funcționarii APIA sau să fie aduse de către fermieri, în vederea transmiterii spre plată a cererilor depuse.

Cine răspunde de întârzierea contractării modului pentru plata în avans și acum a modulului pentru plățile finale?