Ai primit o decizie fiscală cu care nu eşti de acord, te simţi nedreptăţit şi ai vrea să faci contestaţie? Iată ce ai de făcut!
1. Cine poate să conteste? Poate formula contestaţie doar cel care a fost lezat în drepturile sale prin actul administrativ fiscal. (art. 268 alin. (2)Codul de procedură fiscală)
În cazul deciziilor emise potrivit art. 99 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, bazele de impunere se pot contesta numai prin contestarea deciziei referitoare la baza de impunere.
2. Forma şi conţinutul contestaţiei. În situaţia în care contestaţia este formulată printr-un împuternicit atunci este obligatorie prezentarea împuternicirii/mandatul-procura în original (copie legalizată sau duplicat, după caz). Avocatul va trebui să prezinte împuternicirea în original sau în copie legalizată.
În cazul în care contestatorul se află în procedură de insolvenţă/ reorganizare/ faliment/ lichidare şi i-a fost ridicat dreptul la propria administrare, contestaţia va purta semnătura administratorului special/ administratorului judiciar sau a lichidatorului, după caz, şi va fi însoţită de actul prin care a fost numit.
Atunci când contestaţia nu îndeplineşte condiţiile referitoare la depunerea ei în original/copie legalizată, precum şi semnătura, atunci organele competente vor solicita contestatorului, printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire, ca în termen de 5 zile de la comunicare să îndeplinească aceste cerinţe. Dacă acesta nu se conformează, contestaţia va fi respinsă, fără judecarea fondului cauzei.
3. Termenul de depunere a contestaţiei. Contestaţia se depune la cel care a emis actul fiscal, iar la primirea acesteia se va întocmi dosarul contestaţiei, precum şi referatul cu propuneri de soluţionare. Întocmirea dosarului contestaţiei nu este obligatorie în situaţia în care, potrivit art. 272 alin. (6) din Codul de procedură fiscală, organul emitent este competent pentru soluţionarea contestaţiei.
Atunci când contestaţia este depusă direct la organul competent de soluţionare, acesta o transmite organului emitent al actului atacat, pentru a constitui dosarul contestaţiei, pentru a verifica toate condiţiile procedurale, precum şi pentru a întocmi referatul cu propunerile de soluţionare. Acest referat va cuprinde precizări privind îndeplinirea condiţiilor de procedură, menţiuni privind sesizarea organelor de urmărire şi cercetare penală, după caz, menţiuni cu privire la starea juridică a societăţii, precum şi propuneri de soluţionare a contestaţiei, având în vedere toate argumentele contestatorului şi documentele în susţinere; în caz contrar, dosarul se restituie în vederea completării.
În cazul în care contestaţia se depune prin poştă, organul emitent al actului administrativ fiscal atacat este obligat să anexeze la dosarul contestaţiei plicul prin care a fost transmisă contestaţia.
Potrivit art. 270 alin. (1) din noul Cod de procedură fiscală, contestaţia se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, cu excepţia situaţiei în care actul administrativ fiscal atacat nu cuprinde unul dintre următoarele elemente: posibilitatea de a fi contestat; termenul de depunere a contestaţiei; organul fiscal la care se depune contestaţia. În acest caz, contestaţia poate fi depusă în termenul de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal.
Ce trebuie să conţină dosarul contestaţiei şi alte detalii importante privind termenele de depunere, aflaţi din revista Ferma - ediţia 15-29 februarie 2016!
Denise NIMIGEAN, jurist
denise@revista-ferma.ro