CUM OBȚINEȚI DESPĂGUBIRI PENTRU CULTURILE AGRICOLE AFECTATE DE SECETĂ SAU DE ALTE FENOMENE!

Procedura cu privire la acordarea despăgubirilor fermierilor pentru prejudiciile cauzate culturilor agricole ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile (ex: inundații abundente, seceta, etc.) presupune parcurgerea unor anumite etape, intrucât este necesar ca, în vederea acordării acestor despăgubiri, să fie declarată starea de calamitate naturală pe perioada în cauză, prin Hotărâre a Guvernului.

De asemenea, aceste despăgubiri nu vor putea fi accesate în lipsa unei estimări efectuate de către o comisie specială la nivel de unitate administrativ-teritorială.

Ulterior abrogării Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură, in vigoare de la 23 august 2002 până la 01 ianuarie 2011 şi înlocuita de Ordonanţă 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, cadrul normativ in ce privește modalitatea de acordare a despăgubirilor in caz de calamități naturale in agricultura este lacunar.

Prevederile legale referitoare la procedura de notificare a autorităților publice și modalitatea acordării despăgubirilor nu au fost inlocuite ulterior abrogării celor vechi, Ordonanța nr.14/2010 cuprinzând numai reglementări în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier pentru perioada 2007-2013. Începând cu anul 2014, legislația internă nu este nici completă, nici previzibilă.

Pentru a identifica normele aplicabile începând cu anul 2014, este necesar să se observe legislația europeană în domeniu: Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006, privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001, precum si Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01.

Astfel, confrom art.11 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006: „Ajutoarele destinate despăgubirii fermierilor pentru pierderile de plante, animale sau clădiri ale exploatației, cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat, în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (2)-(6), (9) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește plantele sau animalele și la alineatele (3)-(8) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește clădirile agricole”. În continuare, alin.(7) prevede ca „fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural trebuie recunoscut oficial ca atare de către autoritățile publice.”

Prin urmare, pentru ca fermierii să poată beneficia de despăgubiri pentru pierderile cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile, de ex: inundații, seceta, etc., este necesar ca starea de calamitate naturală să fie declarată prin Hotărâre de Guvern, prin care să se stabilească intensitatea fenomenului meteorologic, să se estimeze intinderea prejudiciilor cauzate și cuantumul despăgubirilor ce vor fi acordate fermierilor.

În lipsa unei Hotărâri de Guvern, persoanele care desfășoară activități agricole nu vor putea beneficia de despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-au suferit. Anterior, Legea nr.381/2002 și Normele metodologice de aplicare a legii, aprobate  prin Ordinul nr.419/2002 al Ministrului Agriculturii, Alimentaţiei și Pădurilor, prevedeau o procedură prealabilă sesizării Guvernului pentru declararea stării de  calamitate naturală prin hotărâre, atât pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse  de  calamităţile naturale, cât și pentru stabilirea nivelului despăgubirilor  cuvenite producătorilor agricoli afectaţi.

În prezent, procedura prealabilă ce trebuie îndeplinită în vederea constatării stării de calamitate naturală nu mai este reglementată, aplicându-se in acest caz normele privind administrația publică.

Astfel, Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului in art.23 prevede faptul ca: „Prefectul poate solicita primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, după caz, convocarea unei şedinţe extraordinare a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice”. De asemenea, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, in sectiunea privind functionarea consiliului judetean, la art.94 prevede urmatoarele: „(2) Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.” 

Asemănător, Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01, prevad, in sectiunea 1.2.1. intitulata Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate producției agricole sau mijloacelor de producție agricolă și pentru prevenirea pagubelor, dispozitii cu carater general cu privire la modalitatea acordarii despagubirilor de catre statele membre.

Subsecțiunea 1.2.1.1., (327) din actul menționat prevede următoarele: Comisia consideră că ajutoarele pentru repararea pagubelor provocate de calamități naturale sau de evenimente excepționale sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din tratat în cazul în care acestea respectă condițiile prezentate în continuare”. Conditiile prealabile mentionate in vederea posibilitatii acordarii ajutoarelor de stat in astfel de situatii sunt ca:
⦁ autoritatea competentă a statului membru sa recunoasca în mod oficial evenimentul ca fiind o calamitate naturală sau un eveniment excepțional si
⦁ sa existe o legătură de cauzalitate directă între calamitatea naturală sau evenimentul excepțional și pagubele suferite de întreprindere.
Comisia stabileste in continuare faptul ca pagubele includ următoarele:
⦁ pagube materiale aduse activelor, de exemplu, clădiri ale exploatației agricole, echipamente și utilaje, stocuri și mijloace de producție;
⦁ pierderea de venit care rezultă din distrugerea totală sau parțială a producției agricole și a mijloacelor de producție.

În ce privește conținutul acestor forme de ajutor de stat, Orientările CE prevăd faptul că sunt costuri eligibile cele rezultate din pagubele suferite ca o consecință directă a unei calamități naturale sau unui eveniment extraordinar, evaluate fie de către o autoritate publică, de un expert independent recunoscut de autoritatea competentă sau de către o firmă de asigurări.

Anterior, Legea nr. 381/2002 prevedea faptul ca procedura prealabilă de constatare a pagubelor suferite presupunea să fie făcută „în prezenţa producătorului agricol afectat şi a unei comisii numite de prefectul judeţului, la propunerea directorului general al direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, comisie formată pe plan local din primar, unul sau doi specialişti de la centrul agricol ori, după caz, de la circumscripţia sanitară veterinară zonală şi un delegat din partea organelor judeţene ale Ministerului Finanţelor Publice”.

Rezultatul constatărilor şi documentele întocmite în acest scop, în dublu exemplar, semnate de către persoanele implicate în constatarea pagubelor, nominalizate la art. 9, se centraliza la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană şi a municipiului Bucureşti şi la prefectura judeţului. Ulterior, direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti aveau obligaţia ca în termen de 3 zile de la data centralizării documentelor respective să trimită o informare detaliată Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Sumele urmau a fi aprobate de catre Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor si inaintate Guvernului, in vederea declararii starii de calamitate naturala.
 

În prezent, așa cum s-a menționat, atribuțiile de constatare și evaluare a pagubelor revin administrației publice, prin instituția prefectului și consiliile județene.

În ce privește procedura de reducere a normei de venit pentru persoane fizice care desfăşoară activităţi agricole, individual sau într-o formă de asociere, este prevăzută de Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1863/20163. Ordinul menționat stabilește faptul că persoanele menționate beneficiază de reducerea normei de venit, proporţional cu pierderea înregistrată, în cadrul anului fiscal curent, ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum îngheţul, grindina, poleiul, ploaia abundentă, seceta şi inundaţiile, precum şi a epizootiilor, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) venitul net se stabileşte pe bază de norme de venit; 
b) pierderea afectează peste 30% din suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale sau din animalele deţinute, pe fiecare categorie de produse vegetale sau categorie de animale, prevăzută la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale; 
c) persoana fizică/asocierea fără personalitate juridică a depus formularul 221 "Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit". În declaraţie, contribuabilii înscriu suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale şi efectivele de animale, fără a se lua în considerare pierderea înregistrată, ca urmare a evenimentelor prevăzute la art. 106 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Constatarea pagubelor şi evaluarea pierderilor se fac, la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, de o comisie numită prin ordin al prefectului judeţului/municipiului Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 106 alin. (6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

În schimb, în cazul persoanelor juridice nu există reglementări în materie, în afara de prevederile europene care se aplică cu caracter general.

Prin urmare, rămân aplicabile prevederile legislației europene, împreună cu legislația internă în materie. De asemenea, pentru situațiile de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase, se va face aplicarea Ordinului nr. 1422/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră.

Președinte LAPAR
 Ing. Laurențiu BACIU

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) este o federaţie naţională, înfiinţată în anul 2001 în scopul de a apăra interesele producătorilor agricoli, stabilite prin hotărâri proprii şi ale organizaţiilor profesionale componente, în relaţiile cu organele administraţiei centrale, cu alte asociaţii şi federaţii, interne şi internationale, gestionare de politici şi programe pentru agricultură, fonduri destinate activitătii din agricultură şi alte asemenea. Este formată din Asociaţii ale Producătorilor Agricoli (APA) şi  societăţii comerciale care exploatează teren agricol. LAPAR este membra fondator OIPA.
LAPAR este membra ELO, Asociaţia Europeană a Proprietarilor de Terenuri.