SĂ NE PĂSTRĂM MOȘTENIREA! Străinii care vor să cumpere pământ în România vor trebui să aibă domiciliu stabil în țara noastră, în cazul în care sunt cetățeni europeni, iar dacă provin din țări terțe sunt obligați să-și obțină cetățenia română, anunță ministrul agriculturii, Achim Irimescu, filtrele care vor fi în noua lege a vânzării terenurilor agricole.
Persoanele fizice vor putea achiziţiona terenuri agricole în limita a 150 de hectare, iar cele juridice până la cel mult 1.500 de hectare, după cum s-a convenit cu producătorii pe proiectul de lege privind vânzarea terenurilor agricole, a anunţat, marţi, ministrul agriculturii, Achim Irimescu.
Proiectul de lege l-am discutat chiar în această după-amiază cu producătorii agricoli şi am convenit să limităm pe persoană fizică la 150 de hectare, ar fi ca o fermă de familie care poate să achiziţioneze şi în domeniul producţiei cerealiere, iar pe persoană juridică am stabilit o măsură similară cu cea aplicată în Ungaria. Este vorba de 1.200 hectare, prin excepţie se poate merge până la 1.500 de hectare achiziţionate de societăţile cu personalitate juridică, a spus Achim Irimescu, la sesiunea online "De vorbă cu ministrul tău", iniţiativă a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic care sprijină dialogul între demnitari şi cetăţeni.
În noua formulă a legii vânzării terenurilor agricole sunt introduse și filtre pentru cetățenii străini care vor să cumpere pământ în România.
Am introdus şi o serie de cerinţe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Astfel, societăţile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetăţean european, ori să ai naţionalitate română. Deci şi aici vor fi multe limitări. Pentru cetăţenii din ţările terţe rămâne varianta ca ei să obţină cetăţenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naţionalitate arabă, dar este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare, a mai spus Irimescu.
Achim Irimescu a anunţat că vor fi introduse în lege şi alte condiţii potrivit cărora cei care cumpără teren să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puţin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură.
Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence - Sistem de Informaţii pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemţi 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum şi multinaţionale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.
România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept.
În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricol pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă în ţările UE poate depăşi 30.000 de euro.
România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţa arabilă.
(Sursa: Agerpres)