Creşterea calităţii pregătirii agricultorilor este foarte importantă pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile a acestei ramuri economice la orizontul anului 2020, se arată în studiul ”Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru România, în perspectiva participării la negocierile desfăşurate în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar”, realizat de Centrul Român de Politici Economice - CEROPE.
“În România, doar 1% din numărul exploataţiilor agricole beneficiază de pregătire agricolă completă, în timp ce majoritatea este reprezentată de cei cu experienţă practică. Absorbţia fondurilor europene reprezintă o oportunitate în special pentru operatorii mari, în timp ce exploataţiile de subzistenţă trebuie mai întâi să-şi consolideze prin fuziune suprafeţele pentru a avea acces la fondurile UE, la schemele de ajutor de stat, produse bancare şi alte oportunităţi pe care le oferă economia de piaţă. Prin urmare, propunerea de limitare a plăţilor directe şi chiar de redistribuire a sumelor către fermele mici este cu atât mai păguboasă cu cât limitarea concentrării terenurilor în exploataţii mari va duce la limitarea nivelului de pregătire a persoanelor ocupate din agricultură şi, în final, la îndepărtarea de obiectivele Strategiei Europa 2020”, se arată în document.
Potrivit acestuia, dacă pe termen lung trebuie gândite inclusiv strategii de migrare a forţei de muncă din agricultură (excesiv de numeroasă) spre zone cu valoare adăugată mai mare (precum serviciile sau industria), pe termen mediu, comasarea terenurilor agricole este singura şansă pentru absorbţia de fonduri europene, accesarea unor scheme de ajutor de stat, obţinerea de credite bancare, pătrunderea pe pieţele de consum şi în general folosirea tuturor oportunităţilor oferite de economia de piaţă.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că veniturile agricultorilor din România sunt semnificativ mai mici decât cele ale salariaţilor. ”Astfel, în trimestrul II 2011, un agricultor realiza un venit mediu lunar de 595 de lei, faţă de 1.003 lei un salariat, 828 de lei un pensionar sau 489 de lei un şomer. În cazul agricultorilor, veniturile băneşti reprezintă doar 52,3% din veniturile totale, restul fiind reprezentate de venituri în natură. În cazul salariaţilor, veniturile băneşti au o pondere de 90,6% în totalul veniturilor. În ţări precum Olanda sau Marea Britanie, veniturile agricultorilor sunt peste cele ale salariaţilor şi nu este de mirare că aceste ţări consideră că plăţile directe la hectar ar trebui reduse sau chiar stopate”, spune studiul CEROPE.
Reducerea inflaţiei în România depinde în mod crucial de reducerea creşterii preţurilor alimentare şi implicit de creşterea productivităţii în sectorul agricol. ”Încurajarea marilor exploataţii agricole şi descurajarea, pe cale de consecinţă, a micilor exploataţii sunt factori esenţiali pentru menţinerea preţurilor produselor agroalimentare în limite rezonabile pe termen lung. Ponderea produselor alimentare în coşul de consum utilizat pentru calcularea inflaţiei a fost de 35,4% în România în anul 2011, de peste două ori mai mare decât media UE”, se explică în document.