Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 2
Reclama header after big part 3

CERCETĂTOR ROMÂN: PE CE STUDII VĂ BAZAȚI CÂND SPUNEȚI CĂ NEONICOTINOIDELE UCID ALBINELE?!

Publicat: 03 decembrie 2019 - 18:22
4 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

DREPT LA REPLICĂ. AGROINFO a publicat ieri mesajele primite de la apicultori, și nu numai, care spuneau răspicat că nu mai vor să fie folosite neonicotinoidele în agricultură. Publicația noastră nu a făcut decât să acorde atenție avalanșei de mesaje primite de la voi toți. Astăzi, un cercetător științific ne-a trimis un drept la replică la mesajele voastre. Domnia-sa vrea să clarifice problema neonicotinoidelor.

Clarificări. În urma articolului intitulat „Apicultorii, strigăt disperat: nu ne mai otrăviți viața și albinele” postat pe site-ul Agroinfo, pe data de 2 decembrie, sunt nevoit să vin cu niște clarificări. Sunt cercetător ștințific, gradul III, în domeniul entomologiei agricole și principala temă de cercetare în care activez este combaterea dăunătorilor porumbului, în special, a rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis).

VEZI ARTICOLUL LA CARE SE FACE REFERIRE AICI: APICULTORII, STRIGĂT DISPERAT: NU NE MAI OTRĂVIȚI VIAȚA ȘI ALBINELE!

Cu siguranță problema tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide este unul dintre cele mai discutate subiecte în ultimii ani. Sunt periculoase neonicotinoidele pentru populațiile de albine? Sunt responsabile pentru declanșarea sindromului depopulării coloniilor? Și implicit, tratamentele la sămânță efectuate la porumb, floarea soarelui sau rapiță, cu unul dintre insecticidele neonicotinoide, au efecte subletale asupra populațiilor de albine? S-au iscat multe dezbateri în acest sens, multe controverse, uneori duse până la extrem.

Haideți să vorbim pe niște cazuri concrete și vin cu un exemplu din anul 2015. În revista Ferma, nr. 22, pe anul 2015, în pagina 33, putem afla că 100000 de familii de albine au murit, în perioada culesului la floarea soarelui. Fenomenul s-a înregistrat din sudul până în vestul țării. Nu contest aceste date. De asemenea nu contest rezultatele analizelor din Franța, conform cărora s-au găsit imidacloprid în trei probe din cinci analizate. Dar, am niște întrebări de bun simț. Numărul probelor nu este cumva prea mic, raportat la numărul de familii pierdute? La 100000 de familii de albine, nu trebuiau mai mult de 5 probe analizate? Sigur aceste analize sunt foarte scumpe. Fiind un număr mic de probe, ce relevanță au acestea din punct de vedere statistic? Și acum, întrebarea de 1000 de puncte. S-a găsit imidacloprid, dar celelalte substanțe active, folosite în combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, oare în ce proporție erau?

Într-un studiu publicat în anul 2010, de Mullin și colab., intitulat „High Levels of Miticides and Agrochemicals in North American Apiaries: Implications for Honey Bee Health”, s-au prezentat rezultatele analizei unui număr total de 887 de probe (ceară, polen, albine, alte componente din stup) din 23 de state din SUA plus o provincie din Canada, care acoperă un număr ridicat de regiuni agricole. Probele s-au prelevat conform metodologiei specifice, în perioada 2007-2008, atât din zonele unde s-a manifestat Sindormul Depopulării Coloniilor (SDC) cât și în zonele unde acest fenomen nu s-a manifestat. Rezultatele au fost spectaculoase, în urma analizei celor 887 de probe s-au găsit 121 de pesticide diferite (insecticide, fungicide, erbicide) sau de metaboliți ai acestora! Și mai interesant este faptul că imidaclopridul a fost găsit în mai puțin de 3 % din cele 350 de probe de polen prelevate din stupii de albine din SUA (în perioada 2007-2008)! Din numărul total de probe analizate, în 98 % din probele de ceară s-au găsit substanțele active tau-fluvalinat și coumaphos, folosite în tratametul albinelor împotriva Varroa.

În România, în anul 2018, în cadrul proiectului de cercetare ADER 4.1.5, intitulat „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre”, s-au analizat probe de polen, nectar, miere, puiet și albine din culturile de rapiţă, porumb şi floarea soarelui pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam. Aceste probe au fost trimise pentru analize către laboratoare acreditate ISO 17025 din Bulgaria, Franța și Germania. În total s-au analizat 106 probe, din care, la marea majoritate, nivelul de reziduuri de imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam a fost sub limita de cuantificare!

Referitor la cazul din anul 2015, un lucru m-a nedumerit și anume viteza cu care au murit albinele. Intră în contradicție flagrantă cu noțiunea de efecte subletale. Și acum vin cu mai multe întrebări. Albinele moarte au fost găsite lângă stupi? La americani, în cazul coloniilor afectate de sindromul depopulării coloniilor (SDC), albinele părăseau stupul, fie prin roire, fie solitar! Ori în acest caz albinele au fost găsite lângă stupi. De asemenea, am altă întrebare de bun simț. S-au urmărit stupii cu suspiciune de SDC, în cazul menționat mai sus? Era prezent sau nu furtișagul? Care era nivelul acarienilor (Varroa)? Erau prezente reginele? Existau rame cu puiet și cu rezervele de hrană intacte? Altă întrebare pe care o am. Există vreun studiu științific publicat care să confirme în mod oficial prezența Sindromului Depopulării Coloniilor (SDC) pe teritoriul României?

Fiindcă am atins acest subiect, să vedem ce este Sindromul Depopulării Coloniilor (SDC). Definiția a fost dată de specialiștii americani de la USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite). Sindromul Depopulării Coloniilor (Colony Colapse Disorder) reprezintă acel fenomen prin care albinele părăsesc stupul, fie prin roire, fie solitar. Coloniile puternice cu foarte multe albine pot involua foarte rapid la o colonie cu puține albine sau chiar fără nici o albină adultă, în acest caz ramele cu puiet căpăcit și cu rezervele de puiet, fiind aproape intacte. Referitor la rezervele de hrană, s-a observat că acestea nu sunt „jefuite” imediat de către albinele din alte colonii și, de asemenea, atacul găselniței și a altor insecte dăunătoare stupului au loc cu o oarecare întârziere decât în mod normal. S-au întâlnit aceste simptome în România? Dacă da, concret, în ce zone ale țării, în ce an, câte familii au fost afectate? Poate să vină cineva cu date concrete și centralizate? Prin urmare, se naște o altă întrebare de bun simț. Tratamentul semințelor la porumb, floarea soarelui și rapiță este reponsabil pentru mortalitatea albinelor de pe teritoriul României? S-a demonstrat științific acest lucru? Și de aici, alte întrebări, tot de bun simț. Există centralizări clare, în ultimii 10 ani, cu mortalitățile albinelor de pe întreg teritoriu al României? De exemplu, câte familii de albine s-au pierdut într-un județ, câte familii s-au pierdut în alt județ, etc ? Apoi, fiecare caz în parte a fost documentat? Există date centralizate cu cauzele mortalităților de albine, determinate conform metodologiilor științifice în vigoare? Întreb acest lucru, fiindcă discuția ar trebui să fie imparțială, pe fiecare caz concret în parte. Nu abordări specifice emisiunilor televiziunilor de scandal. Comentarii de genul, citez „nu scăpăm de OTRĂVURILE REMANENTE în sol mai periculos decît DTT-ul.” sau „Neonicotinoidele sunt CANCER !!!” sunt un atac la adresa logicii elementare și la adresa bunului simț și nu îî ajută nici pe apicultori, nici pe fermieri, din contră, fac un mare deserviciu ambelor bresle.

Pe cel care a făcut afirmația publică că actualele substanțe active folosite la tratamentul semințelor, au remanență în sol mai mare decât DDT-ul, îî cer public să vină cu dovezi în acest sens! Pe ce studii s-a bazat atunci când a făcut aceste afirmații ? Cum se pot afirma asemenea gogomănii în spațiul public? Cum poți să afirmi că DDT-ul este mai bun decât actualele substanțe active folosite la tratamentul semințelor? Mai avem puțin și lăudăm și produsele organoclorurate. Vreți să ne reîntoarcem la perioada când câmpurile erau „albite” în urma prăfuirilor cu produse de acest tip? Vreți să ne reîntoarcem cu 60 de ani în urmă? De asemenea, cum este posibil ca într-o publicație serioasă să apară așa gogomănie referitoare la DDT? Chiar nu se mai filtrează deloc informațiile? Chiar orice inepție este publicată, în numele libertății presei? Oameni buni, este o chestie de logică elementară. Dacă DDT-ul era mai puțin remanent decât actualele substanțe active folosite la tratamentul semințelor, mai se făceau cercetări pentru găsirea de alternative mai puțin poluante? Nu cumva se folosea DDT-ul pentru combaterea dăunătorilor și în ziua de astăzi? Totuși ar trebui să ne gândim un pic înainte să aruncăm asemenea aberații în spațiul public!

Părerea mea este că în problema mortalităților albinelor trebuie procedat ca în cazul anchetei unui accident aviatic. În aceste cazuri, echipa de anchetă, alcătuită din cei mai buni specialiști din diferite domenii de activitate, acționează ca niște adevărați detectivi, despică firul în patru, întorc problema pe toate fețele, caută cauza sau cauzele care au dus la catastrofa aeriană și abia pe urmă se trag concluziile. Niciodată, în cazul unui accident aviatic, nu vom avea declarații din partea echipei de anchetă de genul „-Nu avem dovezi încă foarte clare, dar cred că s-a întâmplat din această cauză..............”. Vă dați seama ce ar ieși. Sigur în cazul unei tragedii aeriene, mass-media ar „fierbe”, ar scrie N ipoteze, care mai de care mai aberante. Dar asta este libertatea presei. Din păcate, în zilele noastre, nivelul de pregătire al multor reporteri lasă de dorit și asta se vede din calitatea știrilor și articolelor publicate în mass-media, inclusiv cea agricolă.

Și fiindcă am atins subiectul mass-media, era evident că aceasta, avidă de subiecte de senzație, a intrat pe fir și în cazul problemelor cu care se confruntă apicultorii. E și normal, că o publicație, cu cât are mai mulți cititori are și mai mulți bani din publicitate. Dar din păcate, banii din publicitate sunt o sabie cu două tăișuri. Publicațiile sunt tentate să vină cu cât mai multe subiecte „fierbinți” care să crească numărul de cititori. Ce contează că ceea ce se publică sfidează logica bunului simț? Doar este libertatea presei.....

Bunăoară, anul trecut, în luna septembrie, la un post cunoscut de televiziune, era o știre cu problemele cu care se confruntau apicultorii noștri. Unul dintre aceștia a filmat albinele aflate la cules, într-un lan de floarea soarelui. Apicultorul spunea că acestea sunt mai amețite, deci înseamnă că sunt simptome de intoxicare ??!! S-a afirmat că acest lucru s-a întâmplat din cauza unui pesticid folosit la tratamentul seminței pentru care s-a dat derogare !!?? De unde știa cel care a făcut afirmația publică, acest lucru? Pe ce studii s-a bazat când a făcut acele declarații la televizor ? Ce dovezi științifice a avut? Sau a mers la „Mama Omida” să o întrebe ?? Încă o dată s-au amestecat borcanele. Ceea ce am văzut în filmarea făcută de fermier intră în contradicție totală cu definiția efectelor subletale. Dar, evident este libertatea presei, iar aceasta vine la pachet cu toate posibilele aberații.

Referitor la controversele legate de insecticidele neonicotinoide am altă întrebare. De ce în Australia, țară (continent) în care se folosesc pe scară largă neonicotinoidele, atât ca tratament în vegetație cât și ca tratament la sămânță, nu se confruntă cu Sindromul Depopulării Coloniilor? Ba mai mult, apicultorii australieni exportă albine vii în SUA, pentru a-i ajuta pe confrații lor de peste ocean să își refacă populațiile de albine, devastate de acest sindrom.

În anul 2015, la sfârșitul lunii octombrie, am participat la Timișoara, la a treia ediție a Conferinței Naționale „Acces la literatura științifică: Rolul structurilor informaționale pentru dezvoltarea cunoașterii, inovare și sisteme de inovare”. În cadrul acestei conferințe, profesorul doctor Bogdan Dima, din cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea de Vest din Timișoara, a prezentat o lucrare foarte interesantă, intitulată „Un paradox al timpurilor noastre: prea multă informație, prea puțină cunoaștere”. La finalul prezentării i-am pus o întrebare reputatului profesor: -„Ce putem face ca să se limiteze cantitatea de aberații care circulă prin presa noastră, fără însă a-i știrbi libertatea de exprimare ?”. Domnul profesor mi-a răspuns că i-am pus o întrebare foarte interesantă. Apoi a spus că, în primul rând, corpul profesional dintr-un domeniu de activitate sau altul, ar trebui imediat să reacționeze la aberațiile care se vehiculează prin mass-media. De asemenea, domnul profesor a spus că este și un preț pe care trebuie să îl plătim pentru libertatea presei și anume faptul că se spun și multe aberații din punct de vedere științific. Una dintre concluzii a fost faptul că și cititorul ar trebui să se informeze din mai multe surse și să aibă un spirit analitic, dar acesta ține și de educația lui și mai ales de nivelul de pregătire pe care acesta îl are din școală.

Acesta a fost și motivul pentru care am dorit să am aceste clarificări, la articolul postat pe Agroinfo, ieri, 2 decembrie. Nu laud neonicotinoidele și nici nu mă declar împotriva lor. Nu sunt nici de partea fermierilor, nu sunt nici de partea apicultorilor, deși colaborez cu drag și cu unii, și cu alții. Fiind cercetător, sunt imparțial și întotdeauna voi fi de partea științei și adevărului. 

În ciuda dezbaterilor aprinse referitoare la problema albinelor, în general,  agricultorii și apicultorii trăiesc într-o bună înțelegere. Cel puțin în țara noastră. Nu se poate face o agricultură performantă fără ajutorul albinelor, cum nu se poate face nici o apicultură performantă fără ajutorul furnizat de agricultură (mai ales culturile de rapiță și floarea soarelui). În general, consider pesticidele un rău necesar. Cu toții visăm la o agricultură în care cantitățile de pesticide să fie din ce în ce mai scăzute și într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat să nu mai fie combatere chimică. Deocamdată tehnologia actuală atâta ne poate oferi. Deocamdată nu se poate face o agricultură intensivă și supraintensivă fără ajutorul medicamentelor plantelor. Este o realitate pe care trebuie să o privim în față, fie că ne place, fie că nu ne place.

Progresul se face însă cu pași mici, în urma unor cercetări asiduee, nu se poate realiza peste noapte un salt uriaș în acest domeniu. Nu putem renunța peste noapte la medicamentele plantelor, până nu avem o alternativă la fel de eficientă și mai ales viabilă din punct de vedere economic.

Acum îî rog pe apicultori să încerce să se pună și în pielea fermierului. Ipotetic, ce s-ar întâmpla, dacă mâine, UE ar interzice toate substanțele active folosite de apicultori pentru tratamentul împotriva Varroa? Ce-ar face dacă nu ar mai exista nici o alternativă pentru combaterea acestui mic acarian? Cu toții știm ce pagube poate face stupilor. Exact în această situație sunt și fermierii. În prezent nu există alternative viabile la tratamentul semințelor de porumb și floarea soarelui pentru combaterea dăunătorului Tanymecus dilaticllis. Și nu spun această afirmație doar așa, ca să mă aflu în treabă sau fiindcă am văzut și eu o știre pe Facebook și am dat-o mai departe, fără să mă gândesc puțin dacă știrea în cauză este bună sau nu. Afirm acest lucru în totală cunoștință de cauză, fiind implicat direct în cercetări privind găsirea posibilelor alternative la tratamentul semințelor. Din păcate, deocamdată nu s-au găsit.

Sincer, m-a întristat foarte mult comentariul apărut la acest articol, și anume, citez „Pai daca doar beneficiile economice conteaza sa vina inapoi americanii cu forările ca țara are nevoie de bani și energie iar fermieri să ne lase în pace cu ecologia lor, să se lase de agricultură și se apuce de altceva.” Cum poți să afirmi așa ceva ? Asta înseamnă o lipsă totală de respect și de considerație pentru cei care făuresc mâncarea. Că unii fermieri au mai călcat pe bec, se întâmplă în fiecare țară, dar cei care au făcut asta suportă rigorile legii. La fel și cu apicultorii. Orice pădure are uscăturile ei. Dar cum poți să vii să generalizezi ?
În final închei acest articol referitor la problema albinelor, citându-l încă o dată pe domnul profesor dr. Bogdan Dima și anume „prea multă informație, prea puțină cunoaștere”.

Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea

Vizualizat: 2235 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [4]  
Pagini: [1]  1   
4.
Dori
|
12. 08, 2019. Sunday 13:23
NEWS ACTIVE DIN 11 AUGUST 2018..Sentință istorică: Monsanto, condamnată să plătească daune de 289 de milioane de dolari unui grădinar bolnav de cancer, după folosirea unui erbicid al companiei
EXTERNE / Publicat: Sâmbătă, 11 august 2018, 12:49 /
DOMNULUI CERCETATOR...VETI VEDEA REPEDE SI LA NOI...NU VA E MILA DE CONCETATENII DUMNEAVOASTRA?
CUM SA SUSTII OTRAVIREA PIC CU PIC?
3.
Relu Grigoras
|
12. 07, 2019. Saturday 20:06
Domnilor, astfel de oameni trebuiesc intelesi. Nu contestati. Dlui. este o somitate . . . in seismica.
Poate doreste sa se apuce de apicultura si vrea sa fie informat.
Haideti sa-l informam. :)
2.
Dori
|
12. 06, 2019. Friday 07:48
Deoarece in unele state s-a ajuns in instanta..poate domnul cercetator sa-si prezinte opinia în apararea neonicotinoidelor..nu de alta ,dar va fi nevoie cât de repede si la noi..Publicatia online PHYS ORG publica articolul..cu titlul original DECEMBER 4, 2019
France bans two US pesticides, citing risk to bees...De luat aminte..
1.
Dori
|
12. 04, 2019. Wednesday 20:25
Cu tot respectul pentru domnul in cauza,dar ceva nu se potriveste...Dintr-o data,se pare ca la noi,"cercetarea" este extrem de avansată...Avem chiar si "cercetatori" care iată ies la iveala acum (oare de ce,acum?l)si contrazic studii facute pe aiurea de zeci de ani.Este evidenta problema ,pentru ca o resimtim pe pielea noastra..mai clar pe buzunarul nostru....Noi stim sa ingrijim albine,dar stim sa si citim...Cum explica domnul cercetator faptul ca nu publica acele "studii" pe care le-a facut pentru a combate studii cu greutate facute de-a lungul timpului in afara tarii noastre.?
În Franta,Canada,S.U.A ..Aceste state de ce nu mai incurajeaza folosirea in continuare a neonicotinoidelor pe scara larga in beneficiul celor care le produc,si da ,în beneficiul unor productii mari?
NU MAI BINE IL RUGAM SA NE RASPUNDA LA CATEVA INTREBARI,PENTRU CA SE PRICEPE?

1.Oare UE.pe ce isi fundamenteaza interzicerea in celelalte state?
2.Care este cauza majora a pierderii efectivelor de albine in state precum Franta,SUA in ultimii ani?
3.Care este principala cauza de mortalitate la albine in ultimii 15 ani in tara noastra(da,am pierdut brusc tot efectivul..)?Vrem rezultate la studii autohtone,nu povesti..ca noi vedem rezultatele,adica ceva s-a acutizat....Exista diferente vizibile pentru cei care renunta la floarea -soarelui si rapita?NOI CREDEM CA DA.(s-o spuna colegii care fac apicultura montana,cu castiguri mai modeste dar cu albine puternice..)
5.Daca tot exista cercetare,de ce nu se fie indreapta pentru a descoperi acele metode de combatere boli si daunatori prietenoase cu mediul,stim ca si fermierii au nevoie de solutii rapide(evident ca si semintele ,sa fie ceia ce au fost)Peste tot acesta este trendul..intoarcerea la natura..nu argumentati ceea ce deja unii au combatut-folosirea neo..
Oricum nu mai avem prea mult pentru a merge pe acest drum al otravii,in aer,in apa,in pamânt...odata cu disparitia multor insecte polenizatoare...toti vom suferi.
..Nu credem ca exista astazi oameni care prin ceea ce fac si spun sa-si asume mâine,dezastrul istoric ce urmeaza in ce priveste natura si ecosistemul din tara asta frumoasa si bogată.Domnule draga,nu trebuie sa pledati nici pentru apicultori nici pentru fermieri,pledati pentru cei care vor locui mâine in aceasta tară,...cei care vor respira aerul de aici,care se vor hrani din acest pamant binecuvantat de Dumnezeu si care vor mai bea apa,apa aceasta care este viată si care trei sferturi de tara este sub normele admise de potabilitate..in special in regiunile puternic agroindustrializate....Este cel mai important argument,pentru a schimba ceva..altii au schimbat si o duc bine....Vedem diferenta astazi la ei,cum am mai putea sa va credem?
Rezultate: [4]  
Pagini: [1]  1   

Video

APAN Horticultură - Indagra 2019

APAN Horticultură - Indagra 2019

APAN Agriculture Equipments prin departamentul APAN Horticultură oferă fermierilor maşini şi echipamente specializate pentru vie şi livezi de la producători de top: Clemens, Manez Lozano, TCM Cancela, Alma, INFACO, Lipco şi alţii, alături de tractoare McCormick (48 - 112CP), atât modele consacrate cât şi modele noi din gama X, modele F100 TOP, X2.30, F70 şi F80. În fiecare zi a târgului Indagra, vizitatorii au avut posibilitatea să deguste vinuri din gama "Caii de la Letea" produse în podgoria Sarica Niculiţei, care recomandă utilajele Clemens şi tractoarele McCormick.

Interviu cu Lucian Milea, specialist pomicultură şi viticultură APAN Horticultură.

 

Reporter: Gheorghe Ghişe

AGROSEL adoptă o nouă identitate - HEKTAR Piscicultura are nevoie de susţinere! Dronele devin o opţiune pentru agricultură

Bancul zilei

Reprezentanţa auto

Reprezentanţa auto
Am intrat într-o reprezentanţă auto şi i-am spus managerului: Detalii