Reclama header big full
KWS+
Reclama header after big part 2
Reclama header after big part 3

CERCETĂTOR ROMÂN: PE CE STUDII VĂ BAZAȚI CÂND SPUNEȚI CĂ NEONICOTINOIDELE UCID ALBINELE?!

Publicat: 03 decembrie 2019 - 18:22
6 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

DREPT LA REPLICĂ. AGROINFO a publicat ieri mesajele primite de la apicultori, și nu numai, care spuneau răspicat că nu mai vor să fie folosite neonicotinoidele în agricultură. Publicația noastră nu a făcut decât să acorde atenție avalanșei de mesaje primite de la voi toți. Astăzi, un cercetător științific ne-a trimis un drept la replică la mesajele voastre. Domnia-sa vrea să clarifice problema neonicotinoidelor.

Clarificări. În urma articolului intitulat „Apicultorii, strigăt disperat: nu ne mai otrăviți viața și albinele” postat pe site-ul Agroinfo, pe data de 2 decembrie, sunt nevoit să vin cu niște clarificări. Sunt cercetător ștințific, gradul III, în domeniul entomologiei agricole și principala temă de cercetare în care activez este combaterea dăunătorilor porumbului, în special, a rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis).

VEZI ARTICOLUL LA CARE SE FACE REFERIRE AICI: APICULTORII, STRIGĂT DISPERAT: NU NE MAI OTRĂVIȚI VIAȚA ȘI ALBINELE!

Cu siguranță problema tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide este unul dintre cele mai discutate subiecte în ultimii ani. Sunt periculoase neonicotinoidele pentru populațiile de albine? Sunt responsabile pentru declanșarea sindromului depopulării coloniilor? Și implicit, tratamentele la sămânță efectuate la porumb, floarea soarelui sau rapiță, cu unul dintre insecticidele neonicotinoide, au efecte subletale asupra populațiilor de albine? S-au iscat multe dezbateri în acest sens, multe controverse, uneori duse până la extrem.

Haideți să vorbim pe niște cazuri concrete și vin cu un exemplu din anul 2015. În revista Ferma, nr. 22, pe anul 2015, în pagina 33, putem afla că 100000 de familii de albine au murit, în perioada culesului la floarea soarelui. Fenomenul s-a înregistrat din sudul până în vestul țării. Nu contest aceste date. De asemenea nu contest rezultatele analizelor din Franța, conform cărora s-au găsit imidacloprid în trei probe din cinci analizate. Dar, am niște întrebări de bun simț. Numărul probelor nu este cumva prea mic, raportat la numărul de familii pierdute? La 100000 de familii de albine, nu trebuiau mai mult de 5 probe analizate? Sigur aceste analize sunt foarte scumpe. Fiind un număr mic de probe, ce relevanță au acestea din punct de vedere statistic? Și acum, întrebarea de 1000 de puncte. S-a găsit imidacloprid, dar celelalte substanțe active, folosite în combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, oare în ce proporție erau?

Într-un studiu publicat în anul 2010, de Mullin și colab., intitulat „High Levels of Miticides and Agrochemicals in North American Apiaries: Implications for Honey Bee Health”, s-au prezentat rezultatele analizei unui număr total de 887 de probe (ceară, polen, albine, alte componente din stup) din 23 de state din SUA plus o provincie din Canada, care acoperă un număr ridicat de regiuni agricole. Probele s-au prelevat conform metodologiei specifice, în perioada 2007-2008, atât din zonele unde s-a manifestat Sindormul Depopulării Coloniilor (SDC) cât și în zonele unde acest fenomen nu s-a manifestat. Rezultatele au fost spectaculoase, în urma analizei celor 887 de probe s-au găsit 121 de pesticide diferite (insecticide, fungicide, erbicide) sau de metaboliți ai acestora! Și mai interesant este faptul că imidaclopridul a fost găsit în mai puțin de 3 % din cele 350 de probe de polen prelevate din stupii de albine din SUA (în perioada 2007-2008)! Din numărul total de probe analizate, în 98 % din probele de ceară s-au găsit substanțele active tau-fluvalinat și coumaphos, folosite în tratametul albinelor împotriva Varroa.

În România, în anul 2018, în cadrul proiectului de cercetare ADER 4.1.5, intitulat „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre”, s-au analizat probe de polen, nectar, miere, puiet și albine din culturile de rapiţă, porumb şi floarea soarelui pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam. Aceste probe au fost trimise pentru analize către laboratoare acreditate ISO 17025 din Bulgaria, Franța și Germania. În total s-au analizat 106 probe, din care, la marea majoritate, nivelul de reziduuri de imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam a fost sub limita de cuantificare!

Referitor la cazul din anul 2015, un lucru m-a nedumerit și anume viteza cu care au murit albinele. Intră în contradicție flagrantă cu noțiunea de efecte subletale. Și acum vin cu mai multe întrebări. Albinele moarte au fost găsite lângă stupi? La americani, în cazul coloniilor afectate de sindromul depopulării coloniilor (SDC), albinele părăseau stupul, fie prin roire, fie solitar! Ori în acest caz albinele au fost găsite lângă stupi. De asemenea, am altă întrebare de bun simț. S-au urmărit stupii cu suspiciune de SDC, în cazul menționat mai sus? Era prezent sau nu furtișagul? Care era nivelul acarienilor (Varroa)? Erau prezente reginele? Existau rame cu puiet și cu rezervele de hrană intacte? Altă întrebare pe care o am. Există vreun studiu științific publicat care să confirme în mod oficial prezența Sindromului Depopulării Coloniilor (SDC) pe teritoriul României?

Fiindcă am atins acest subiect, să vedem ce este Sindromul Depopulării Coloniilor (SDC). Definiția a fost dată de specialiștii americani de la USDA (Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite). Sindromul Depopulării Coloniilor (Colony Colapse Disorder) reprezintă acel fenomen prin care albinele părăsesc stupul, fie prin roire, fie solitar. Coloniile puternice cu foarte multe albine pot involua foarte rapid la o colonie cu puține albine sau chiar fără nici o albină adultă, în acest caz ramele cu puiet căpăcit și cu rezervele de puiet, fiind aproape intacte. Referitor la rezervele de hrană, s-a observat că acestea nu sunt „jefuite” imediat de către albinele din alte colonii și, de asemenea, atacul găselniței și a altor insecte dăunătoare stupului au loc cu o oarecare întârziere decât în mod normal. S-au întâlnit aceste simptome în România? Dacă da, concret, în ce zone ale țării, în ce an, câte familii au fost afectate? Poate să vină cineva cu date concrete și centralizate? Prin urmare, se naște o altă întrebare de bun simț. Tratamentul semințelor la porumb, floarea soarelui și rapiță este reponsabil pentru mortalitatea albinelor de pe teritoriul României? S-a demonstrat științific acest lucru? Și de aici, alte întrebări, tot de bun simț. Există centralizări clare, în ultimii 10 ani, cu mortalitățile albinelor de pe întreg teritoriu al României? De exemplu, câte familii de albine s-au pierdut într-un județ, câte familii s-au pierdut în alt județ, etc ? Apoi, fiecare caz în parte a fost documentat? Există date centralizate cu cauzele mortalităților de albine, determinate conform metodologiilor științifice în vigoare? Întreb acest lucru, fiindcă discuția ar trebui să fie imparțială, pe fiecare caz concret în parte. Nu abordări specifice emisiunilor televiziunilor de scandal. Comentarii de genul, citez „nu scăpăm de OTRĂVURILE REMANENTE în sol mai periculos decît DTT-ul.” sau „Neonicotinoidele sunt CANCER !!!” sunt un atac la adresa logicii elementare și la adresa bunului simț și nu îî ajută nici pe apicultori, nici pe fermieri, din contră, fac un mare deserviciu ambelor bresle.

Pe cel care a făcut afirmația publică că actualele substanțe active folosite la tratamentul semințelor, au remanență în sol mai mare decât DDT-ul, îî cer public să vină cu dovezi în acest sens! Pe ce studii s-a bazat atunci când a făcut aceste afirmații ? Cum se pot afirma asemenea gogomănii în spațiul public? Cum poți să afirmi că DDT-ul este mai bun decât actualele substanțe active folosite la tratamentul semințelor? Mai avem puțin și lăudăm și produsele organoclorurate. Vreți să ne reîntoarcem la perioada când câmpurile erau „albite” în urma prăfuirilor cu produse de acest tip? Vreți să ne reîntoarcem cu 60 de ani în urmă? De asemenea, cum este posibil ca într-o publicație serioasă să apară așa gogomănie referitoare la DDT? Chiar nu se mai filtrează deloc informațiile? Chiar orice inepție este publicată, în numele libertății presei? Oameni buni, este o chestie de logică elementară. Dacă DDT-ul era mai puțin remanent decât actualele substanțe active folosite la tratamentul semințelor, mai se făceau cercetări pentru găsirea de alternative mai puțin poluante? Nu cumva se folosea DDT-ul pentru combaterea dăunătorilor și în ziua de astăzi? Totuși ar trebui să ne gândim un pic înainte să aruncăm asemenea aberații în spațiul public!

Părerea mea este că în problema mortalităților albinelor trebuie procedat ca în cazul anchetei unui accident aviatic. În aceste cazuri, echipa de anchetă, alcătuită din cei mai buni specialiști din diferite domenii de activitate, acționează ca niște adevărați detectivi, despică firul în patru, întorc problema pe toate fețele, caută cauza sau cauzele care au dus la catastrofa aeriană și abia pe urmă se trag concluziile. Niciodată, în cazul unui accident aviatic, nu vom avea declarații din partea echipei de anchetă de genul „-Nu avem dovezi încă foarte clare, dar cred că s-a întâmplat din această cauză..............”. Vă dați seama ce ar ieși. Sigur în cazul unei tragedii aeriene, mass-media ar „fierbe”, ar scrie N ipoteze, care mai de care mai aberante. Dar asta este libertatea presei. Din păcate, în zilele noastre, nivelul de pregătire al multor reporteri lasă de dorit și asta se vede din calitatea știrilor și articolelor publicate în mass-media, inclusiv cea agricolă.

Și fiindcă am atins subiectul mass-media, era evident că aceasta, avidă de subiecte de senzație, a intrat pe fir și în cazul problemelor cu care se confruntă apicultorii. E și normal, că o publicație, cu cât are mai mulți cititori are și mai mulți bani din publicitate. Dar din păcate, banii din publicitate sunt o sabie cu două tăișuri. Publicațiile sunt tentate să vină cu cât mai multe subiecte „fierbinți” care să crească numărul de cititori. Ce contează că ceea ce se publică sfidează logica bunului simț? Doar este libertatea presei.....

Bunăoară, anul trecut, în luna septembrie, la un post cunoscut de televiziune, era o știre cu problemele cu care se confruntau apicultorii noștri. Unul dintre aceștia a filmat albinele aflate la cules, într-un lan de floarea soarelui. Apicultorul spunea că acestea sunt mai amețite, deci înseamnă că sunt simptome de intoxicare ??!! S-a afirmat că acest lucru s-a întâmplat din cauza unui pesticid folosit la tratamentul seminței pentru care s-a dat derogare !!?? De unde știa cel care a făcut afirmația publică, acest lucru? Pe ce studii s-a bazat când a făcut acele declarații la televizor ? Ce dovezi științifice a avut? Sau a mers la „Mama Omida” să o întrebe ?? Încă o dată s-au amestecat borcanele. Ceea ce am văzut în filmarea făcută de fermier intră în contradicție totală cu definiția efectelor subletale. Dar, evident este libertatea presei, iar aceasta vine la pachet cu toate posibilele aberații.

Referitor la controversele legate de insecticidele neonicotinoide am altă întrebare. De ce în Australia, țară (continent) în care se folosesc pe scară largă neonicotinoidele, atât ca tratament în vegetație cât și ca tratament la sămânță, nu se confruntă cu Sindromul Depopulării Coloniilor? Ba mai mult, apicultorii australieni exportă albine vii în SUA, pentru a-i ajuta pe confrații lor de peste ocean să își refacă populațiile de albine, devastate de acest sindrom.

În anul 2015, la sfârșitul lunii octombrie, am participat la Timișoara, la a treia ediție a Conferinței Naționale „Acces la literatura științifică: Rolul structurilor informaționale pentru dezvoltarea cunoașterii, inovare și sisteme de inovare”. În cadrul acestei conferințe, profesorul doctor Bogdan Dima, din cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea de Vest din Timișoara, a prezentat o lucrare foarte interesantă, intitulată „Un paradox al timpurilor noastre: prea multă informație, prea puțină cunoaștere”. La finalul prezentării i-am pus o întrebare reputatului profesor: -„Ce putem face ca să se limiteze cantitatea de aberații care circulă prin presa noastră, fără însă a-i știrbi libertatea de exprimare ?”. Domnul profesor mi-a răspuns că i-am pus o întrebare foarte interesantă. Apoi a spus că, în primul rând, corpul profesional dintr-un domeniu de activitate sau altul, ar trebui imediat să reacționeze la aberațiile care se vehiculează prin mass-media. De asemenea, domnul profesor a spus că este și un preț pe care trebuie să îl plătim pentru libertatea presei și anume faptul că se spun și multe aberații din punct de vedere științific. Una dintre concluzii a fost faptul că și cititorul ar trebui să se informeze din mai multe surse și să aibă un spirit analitic, dar acesta ține și de educația lui și mai ales de nivelul de pregătire pe care acesta îl are din școală.

Acesta a fost și motivul pentru care am dorit să am aceste clarificări, la articolul postat pe Agroinfo, ieri, 2 decembrie. Nu laud neonicotinoidele și nici nu mă declar împotriva lor. Nu sunt nici de partea fermierilor, nu sunt nici de partea apicultorilor, deși colaborez cu drag și cu unii, și cu alții. Fiind cercetător, sunt imparțial și întotdeauna voi fi de partea științei și adevărului. 

În ciuda dezbaterilor aprinse referitoare la problema albinelor, în general,  agricultorii și apicultorii trăiesc într-o bună înțelegere. Cel puțin în țara noastră. Nu se poate face o agricultură performantă fără ajutorul albinelor, cum nu se poate face nici o apicultură performantă fără ajutorul furnizat de agricultură (mai ales culturile de rapiță și floarea soarelui). În general, consider pesticidele un rău necesar. Cu toții visăm la o agricultură în care cantitățile de pesticide să fie din ce în ce mai scăzute și într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat să nu mai fie combatere chimică. Deocamdată tehnologia actuală atâta ne poate oferi. Deocamdată nu se poate face o agricultură intensivă și supraintensivă fără ajutorul medicamentelor plantelor. Este o realitate pe care trebuie să o privim în față, fie că ne place, fie că nu ne place.

Progresul se face însă cu pași mici, în urma unor cercetări asiduee, nu se poate realiza peste noapte un salt uriaș în acest domeniu. Nu putem renunța peste noapte la medicamentele plantelor, până nu avem o alternativă la fel de eficientă și mai ales viabilă din punct de vedere economic.

Acum îî rog pe apicultori să încerce să se pună și în pielea fermierului. Ipotetic, ce s-ar întâmpla, dacă mâine, UE ar interzice toate substanțele active folosite de apicultori pentru tratamentul împotriva Varroa? Ce-ar face dacă nu ar mai exista nici o alternativă pentru combaterea acestui mic acarian? Cu toții știm ce pagube poate face stupilor. Exact în această situație sunt și fermierii. În prezent nu există alternative viabile la tratamentul semințelor de porumb și floarea soarelui pentru combaterea dăunătorului Tanymecus dilaticllis. Și nu spun această afirmație doar așa, ca să mă aflu în treabă sau fiindcă am văzut și eu o știre pe Facebook și am dat-o mai departe, fără să mă gândesc puțin dacă știrea în cauză este bună sau nu. Afirm acest lucru în totală cunoștință de cauză, fiind implicat direct în cercetări privind găsirea posibilelor alternative la tratamentul semințelor. Din păcate, deocamdată nu s-au găsit.

Sincer, m-a întristat foarte mult comentariul apărut la acest articol, și anume, citez „Pai daca doar beneficiile economice conteaza sa vina inapoi americanii cu forările ca țara are nevoie de bani și energie iar fermieri să ne lase în pace cu ecologia lor, să se lase de agricultură și se apuce de altceva.” Cum poți să afirmi așa ceva ? Asta înseamnă o lipsă totală de respect și de considerație pentru cei care făuresc mâncarea. Că unii fermieri au mai călcat pe bec, se întâmplă în fiecare țară, dar cei care au făcut asta suportă rigorile legii. La fel și cu apicultorii. Orice pădure are uscăturile ei. Dar cum poți să vii să generalizezi ?
În final închei acest articol referitor la problema albinelor, citându-l încă o dată pe domnul profesor dr. Bogdan Dima și anume „prea multă informație, prea puțină cunoaștere”.

Dr. ing. Georgescu Emil, INCDA Fundulea

Vizualizat: 3705 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Alte articole in aceasta categorie

SUMELE PENTRU PLATA AJUTORULUI DE STAT PENTRU CREȘTEREA ANIMALELOR!

SUMELE PENTRU PLATA AJUTORULUI DE STAT PENTRU CREȘTEREA ANIMALELOR!

18 septembrie 2020 - 14:53

OFICIAL. Ministerul Agriculturii a stabilit, printr-un proiect de hotărâre de Guvern, publicat astăzi pe site-ul oficial, sumele pentru plata ajutorului de stat, pentru anul 2020, pentru creșterea animalelor. Proiectul modifică Hotărârea Guvernului nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

INVESTIȚIE DE 1,2 MILIOANE LEI FĂCUTĂ DE ANSVSA!

INVESTIȚIE DE 1,2 MILIOANE LEI FĂCUTĂ DE ANSVSA!

17 septembrie 2020 - 20:08

COMUNICAT ANSVSA. Dr. Robert Chioveanu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a inaugurat astăzi, 17 septembrie 2020. noua secție de biologie moleculară și analiză genetică din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Maramureș (DSVSA).

MINISTRUL OROS ANUNȚĂ ASTĂZI: DE MÂINE ÎNCEP PLĂȚILE APIA!

MINISTRUL OROS ANUNȚĂ ASTĂZI: DE MÂINE ÎNCEP PLĂȚILE APIA!

17 septembrie 2020 - 16:11

CÂND AJUNG BANII ÎN CONTURILE FERMIRILOR? Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi că de mâine, 18 septembrie 2020, începe plata ajutorului de stat pentru fermierii ale căror culturi agricole au fost afectate de secetă.

ȚĂRANUL ROMÂN E CĂUTAT ȘI-I SUNT ASCULTATE NECAZURILE DOAR ÎN CAMPANIE ELECTORALĂ!

ȚĂRANUL ROMÂN E CĂUTAT ȘI-I SUNT ASCULTATE NECAZURILE DOAR ÎN CAMPANIE ELECTORALĂ!

17 septembrie 2020 - 15:51

OPINIE. Vin domnii de la oraș să-l caute pe țăranul român și să-i asculte necazurile, să-i vadă truda doar în campanie electorală. Atunci vor toți să-i arate țăranului cât de tare îl sprijină și cât de tare le pasă de soarta lui. Toți vor să se fotografieze și să se filmeze alături de țăranul român de parcă ar fi un exponat într-un muzeu. Pentru că asta va ajunge dacă i se vor da doar vorbe, nu și fapte.

SUNTEM O FAMILIE DE TINERI, MUNCIM ÎN CEHIA ȘI VREM SĂ NE ÎNTOARCEM ACASĂ, SĂ AVEM FERMA NOASTRĂ!

SUNTEM O FAMILIE DE TINERI, MUNCIM ÎN CEHIA ȘI VREM SĂ NE ÎNTOARCEM ACASĂ, SĂ AVEM FERMA NOASTRĂ!

17 septembrie 2020 - 11:22

TINERI FERMIERI DIN DIASPORA. AGROINFO a primit o scrisoare de la o familie de tineri care muncește în Cehia. Cei doi soți și-ar dori să se întoarcă în România și să-și facă o fermă la ei acasă. Ne-au rugat să le spunem ce condiții trebuie să îndeplinească pentru ajutorul de 50.000 de euro pentru instalarea tinerilor fermieri, varianta pentru tinerii români din diaspora.

MINISTRUL AGRICULTURII, DISCUȚII ASTĂZI CU OIERII ȘI VĂCARII!

MINISTRUL AGRICULTURII, DISCUȚII ASTĂZI CU OIERII ȘI VĂCARII!

17 septembrie 2020 - 09:36

AGENDA ȘEFULUI MADR! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, se află, în acest moment, la discuții cu crescătorii de oi și de vaci din localitatea Hida, județul Sălaj. Șeful MADR își publică zilnic agenda pe pagina sa oficială Facebook.

UN FERMIER AUSTRIAC RISCĂ PUȘCĂRIE PENTRU CĂ LE-A DAT SALARII PREA MICI MUNCITORILOR ROMÂNI!

UN FERMIER AUSTRIAC RISCĂ PUȘCĂRIE PENTRU CĂ LE-A DAT SALARII PREA MICI MUNCITORILOR ROMÂNI!

17 septembrie 2020 - 09:01

ANCHETAT CĂ-ȘI PLĂTEA PROST MUNCITORII. Un fermier austriac din Marchfeld riscă o amendă uriașă și chiar închisoarea, după ce autoritățile au aflat că îi plătea pe sezonierii din România și Serbia cu doar 4,20 euro pe oră, informează Digi24.

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 17 - 23 SEPTEMBRIE 2020!

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 17 - 23 SEPTEMBRIE 2020!

17 septembrie 2020 - 08:36

Caracteristici meteorologice. În primele zile va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, după care, spre sfârșitul perioadei se va produce o răcire treptată a vremii, la nivelul întregii țări.

SUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! CAZURI DE FORȚĂ MAJORĂ pentru FERMELE DE ANIMALE!

SUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! CAZURI DE FORȚĂ MAJORĂ pentru FERMELE DE ANIMALE!

16 septembrie 2020 - 18:49

ANUNȚAȚI APIA DE URGENȚĂ! Nu sunteți excluși de la plata subvențiilor APIA, aferente acestui an, dacă aveți dovada cu care să demonstrați că ați avut un caz de forță majoră în ferma de animale sau o circumstanță naturală. Care sunt actele de care aveți nevoie și-n cât timp trebuie să anunțați Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)?

ACTE OBLIGATORII pentru SUBVENȚIILE APIA ALE CRESCĂTORILOR DE ANIMALE!

ACTE OBLIGATORII pentru SUBVENȚIILE APIA ALE CRESCĂTORILOR DE ANIMALE!

16 septembrie 2020 - 15:21

SUBVENȚII APIA 2020! Crescătorii de animale care au solicitat anul acesta ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat, subvențiile APIA din zootehnie, trebuie să prezinte la controlul efectuat de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) mai multe acte obligatorii pentru încasarea banilor de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). AGROINFO vă pune la dispoziție lista cu acte.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [6]  
Pagini: [1]  1   
6.
Dori
|
12. 15, 2019. Sunday 09:33
Postarea publicată de Alina
RELUARE DE PE FACEBOOK,PENTRU DOMNUL CERCETATOR,ARE AICI TOT CE AR TREBUI SA CITEASCA.Mai trebuie sa fie un sincer român.
Alina Varadi
acum 22 minutePublic
ROG pe toată lumea să citească această scrisoare, dar mai ales pe AGRICULTORI !!!
Așa vă veți informa ce înseamnă NEONICOTINOIDELE pentru sănătatea UMANĂ !!! Aveți dreptul la VIAȚĂ dat de bunul DUMNEZEU !

''Stimate Domnule Ministru,

Ne alăturăm prin acest mesaj tuturor acelora care vă cer să reveniți asupra deciziei utilizării neonicotinoidelor în agricultură. Deși utilizate în combaterea dăunătorilor din agricultură, horticultură și pomicultură, neonicotinoidele vin la pachet cu o serie întreagă de efecte nefaste (dovedite științific) care nu justifică folosirea lor, cu atât mai mult cu cât există multe alte soluții alternative viabile. Din acest motiv, multe țări din Uniunea Europeană și din lume au decis interzicerea utilizării acestor substanțe toxice.

Ca medici și promotori ai unei vieți sănătoase și naturale, considerăm că e de datoria noastră să ne adresăm Dumneavoastră pentru a pune capăt acestui dezastru, atât pentru a proteja sănătatea românilor cât și pentru agricultura românească.

Iată câteva dintre motivele care ne-au determinat să facem acest demers, în speranța că acesta va fi ascultat și luat în considerare:
Neonicotinoidele sunt substanțe chimice care acționează predominant la nivelul sistemului nervos central al insectelor, dar care afectează și sănătatea umană. Acestea sunt absorbite de rădăcina plantelor și apoi distribuite în aproape toate țesuturile, inclusiv în flori și în polenul acestora. Aceasta înseamnă că nu pot fi îndepărtate din interiorul fructelor sau legumelor (prin spălare sau decojire) și că le vom ingera de fiecare dată, ceea ce implică un risc mare de expunere prin aport alimentar. O altă cale de expunere este cea aeriană, ele fiind inhalate odată cu polenul plantelor putând declanșa astfel crize de astm, alergii sezoniere sau disfuncții pulmonare cronice la cei expuși constant. Important de reținut: nu există un antidot specific pentru neonicotinoide.

Inițial s-a crezut că acționează țintit asupra dăunătorilor din agricultură, studii ulterioare au demonstrat faptul că sunt afectate și organismele nevizate, incluzând aici alte insecte, printre care și albinele dar și animalele, plantele (afectând astfel biodiversitatea) și mai mult decât atât s-a dovedit că are efecte nefaste și asupra omului.

Albinele expuse neonicotinoidelor sunt afectate la nivelul sistemului nervos si mor ulterior.

Fără albine, care asigura polenizarea plantelor ce ne furnizează o treime din alimentele pe care le consumam, s-ar crea un dezastru la nivele multiple.

Insecticidele din clasa neonicotinoidelor au timp de înjumătățire lung, putând persista în sol ani de zile și mai mult decât atât, se pot infiltra ajungând în rezervele de apă. Pe de altă parte, unii dintre metaboliții lor pot avea efecte de câteva sute de ori mai intense decât substanța-mamă.

Atât copiii cât și adulții sunt expuși efectelor negative ale acestora. Deși intoxicațiile acute sunt mai rare, totuși nu sunt de neglijat având în vedere că pot conduce la insuficiență respiratorie și deces. Expunerea cronică la neonicotinoide (care se face de obicei prin ingerarea vegetalelor tratate cu aceste substanțe) poate conduce la apariția bolilor cronice degenerative prin toxicitatea dată de acestea. Au fost raportate situații de toxicitate la nivelul ficatului, al sistemului nervos și imunitar, la afectarea ADN-ului, a echilibrului endocrin și a sistemului reproducător (scăderea testosteronului la bărbați și a hormonilor LH și FSH la femeie, micșorarea testiculelor, respectiv a ovarelor și scăderea numărului de spermatozoizi, respective ovule, precum și forme anormale ale lor) dar și corelația cu anumite tipuri de cancer. Mai mult, femeile însărcinate care locuiesc în apropierea culturilor tratate cu neonicotinoide prezintă un risc semnificativ de a da naștere unor copii cu malformații cardiace, anencefalie sau autism.
Pentru a preveni astfel de probleme de sănătate, vă rugăm insistent să LUAȚI ÎN CONSIDERARE VIAȚA, să mobilizați Instituții de Cercetare care să găsească și să implementeze soluții alternative, biologice, de tratare a culturilor de porumb și floarea soarelui care să PROTEJEZE albina și sănătatea umană !!!

Mai jos aveți o mică parte dintre articolele științifice publicate pe tema neonicotinoidelor.

Andrew P. Burke, Yosuke Niibori, Hayato Terayama et al. 2018. Mammalian susceptibility to a neonicotinoid insecticide after fetal and early postnatal exposure

Calderón-Segura ME, Gómez-Arroyo S, Villalobos-Pietrini R, Martínez-Velenzuela C, Carbajal-López Y, Calderón-Ezquerro Mdel C, et al. 2012. Evaluation of genotoxic and cytotoxic effects in human peripheral blood lymphocytes exposed in vitro to neonicotinoid insecticides. News. J Toxicol 2012 612647, doi:10.1155/2012/612647 [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]

Cao L, Chen B, Zheng L, Wang D, Liu F, Huang Q. Assessment of potential dermal and inhalation exposure of workers to the insecticide imidacloprid using whole-body dosimetry in China. J Environ Sci (China) 2015;1(27):139–146. [PubMed] [Google Scholar]

Carly Hyland, Asa Bradman, Roy Gerona, Sharyle Patton, Igor Zakharevich, Robert B. Gunier, Kendra Klein. 2019. Organic diet intervention significantly reduces urinary pesticide levels in U.S.children and adults.

Carmichael SL, Yang W, Roberts E, Kegley SE, Padula AM, English PB, et al. Residential agricultural pesticide exposures and risk of selected congenital heart defects among offspring in the San Joaquin Valley of California. Environ Res. 2014;135:133–138. [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]

Chen M, Tao L, McLean J, Lu C. 2014. Quantitative analysis of neonicotinoid insecticide residues in foods: implication for dietary exposures. J Agric Food Chem 62 6082 6090, doi:10.1021/jf501397m [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]

Chen M, Tao L, McLean J, Lu C. 2014. Quantitative analysis of neonicotinoid insecticide residues in foods: implication for dietary exposures. J Agric Food Chem 62(26): 6082-6090.
Cimino AM, Boyles AL, Thayer KA, Perry MJ. 2017. Effects of Neonicotinoid Pesticide Exposure on Human Health: A Systematic Review. Environ Health Perspect 125(2): 155-162.
Dwyer JB, McQuown SC, Leslie FM. 2009. The dynamic effects of nicotine on the developing brain. Pharmacol Ther 122(2): 125-139.

Elyse Caron-Beaudoin, Rachel Viau, J. Thomas Sanderson. 2018. Effects of Neonicotinoids on Promoter-Specific Expression and Activity of Aromatase (CYP19) in Expression in Hs578t Breast Cancer Cells and the role of the VEGF Pathway.
Forrester MB. Neonicotinoid insecticide exposures reported to six poison centers in Texas. Hum Exp Toxicol. 2014;33(6):568–573. [PubMed] [Google Scholar]

Kathrin L. Klarich Wong, Danielle T. Webb, Matthew R. Nagorzanski et al. 2019. Chlorinated Byproducts of Neonicotinois and Their Metabolites: Unrecognized Human Exposure Potential? Enviromental Science & Technology Letters 2019, 6, 98-105

Li P, Ann J, Akk G. 2011. Activation and modulation of human α4β2 nicotinic acetylcholine receptors by the neonicotinoids clothianidin and imidacloprid. J Neurosci Res 89 8 1295 1301, doi:10.1002/jnr.22644 [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]

JT, Fujioka K, Ikenaka Y, Nakayama SMM, Mizukawa H, Aoyama Y, et al. 2015. Relationship between urinary N-desmethyl-acetamiprid and typical symptoms including neurological findings: a prevalence case-control study. PLoS One 10 11 e0142172, doi:10.1371/journal.pone.0142172 [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]

Mason R, Tennekes H, Sánchez-Bayo F, Jepsen PU. Immune suppression by neonicotinoid insecticides at the root of global wildlife declines. J Environ Immunol Toxicol. 2013;1(1):3–12. [Google Scholar]

Michalis Koureas, Aspasia Tsezou, Andreas Tsakalof, Timoklia Orfanidou, Christos Hadjichristodoulou.2014. Increased levels of oxidave DNA damage in pesticide sprayers in Thessaly region (Greece). Implications of pesticide exposure.

Mohamed F, Gawarammana I, Robertson TA, Roberts MS, Palangasinghe C, Zawahir S, et al. 2009. Acute human self-poisoning with Imidacloprid compound: a neonicotinoid insecticide. PLoS One 4 4 e5127,
doi:10.1371/journal.pone.0005127 [PMC free article] [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]''
5.
Vlaf
|
12. 15, 2019. Sunday 04:04
Amem și "apicultori"
4.
Dori
|
12. 08, 2019. Sunday 13:23
NEWS ACTIVE DIN 11 AUGUST 2018..Sentință istorică: Monsanto, condamnată să plătească daune de 289 de milioane de dolari unui grădinar bolnav de cancer, după folosirea unui erbicid al companiei
EXTERNE / Publicat: Sâmbătă, 11 august 2018, 12:49 /
DOMNULUI CERCETATOR...VETI VEDEA REPEDE SI LA NOI...NU VA E MILA DE CONCETATENII DUMNEAVOASTRA?
CUM SA SUSTII OTRAVIREA PIC CU PIC?
3.
Relu Grigoras
|
12. 07, 2019. Saturday 20:06
Domnilor, astfel de oameni trebuiesc intelesi. Nu contestati. Dlui. este o somitate . . . in seismica.
Poate doreste sa se apuce de apicultura si vrea sa fie informat.
Haideti sa-l informam. :)
2.
Dori
|
12. 06, 2019. Friday 07:48
Deoarece in unele state s-a ajuns in instanta..poate domnul cercetator sa-si prezinte opinia în apararea neonicotinoidelor..nu de alta ,dar va fi nevoie cât de repede si la noi..Publicatia online PHYS ORG publica articolul..cu titlul original DECEMBER 4, 2019
France bans two US pesticides, citing risk to bees...De luat aminte..
1.
Dori
|
12. 04, 2019. Wednesday 20:25
Cu tot respectul pentru domnul in cauza,dar ceva nu se potriveste...Dintr-o data,se pare ca la noi,"cercetarea" este extrem de avansată...Avem chiar si "cercetatori" care iată ies la iveala acum (oare de ce,acum?l)si contrazic studii facute pe aiurea de zeci de ani.Este evidenta problema ,pentru ca o resimtim pe pielea noastra..mai clar pe buzunarul nostru....Noi stim sa ingrijim albine,dar stim sa si citim...Cum explica domnul cercetator faptul ca nu publica acele "studii" pe care le-a facut pentru a combate studii cu greutate facute de-a lungul timpului in afara tarii noastre.?
În Franta,Canada,S.U.A ..Aceste state de ce nu mai incurajeaza folosirea in continuare a neonicotinoidelor pe scara larga in beneficiul celor care le produc,si da ,în beneficiul unor productii mari?
NU MAI BINE IL RUGAM SA NE RASPUNDA LA CATEVA INTREBARI,PENTRU CA SE PRICEPE?

1.Oare UE.pe ce isi fundamenteaza interzicerea in celelalte state?
2.Care este cauza majora a pierderii efectivelor de albine in state precum Franta,SUA in ultimii ani?
3.Care este principala cauza de mortalitate la albine in ultimii 15 ani in tara noastra(da,am pierdut brusc tot efectivul..)?Vrem rezultate la studii autohtone,nu povesti..ca noi vedem rezultatele,adica ceva s-a acutizat....Exista diferente vizibile pentru cei care renunta la floarea -soarelui si rapita?NOI CREDEM CA DA.(s-o spuna colegii care fac apicultura montana,cu castiguri mai modeste dar cu albine puternice..)
5.Daca tot exista cercetare,de ce nu se fie indreapta pentru a descoperi acele metode de combatere boli si daunatori prietenoase cu mediul,stim ca si fermierii au nevoie de solutii rapide(evident ca si semintele ,sa fie ceia ce au fost)Peste tot acesta este trendul..intoarcerea la natura..nu argumentati ceea ce deja unii au combatut-folosirea neo..
Oricum nu mai avem prea mult pentru a merge pe acest drum al otravii,in aer,in apa,in pamânt...odata cu disparitia multor insecte polenizatoare...toti vom suferi.
..Nu credem ca exista astazi oameni care prin ceea ce fac si spun sa-si asume mâine,dezastrul istoric ce urmeaza in ce priveste natura si ecosistemul din tara asta frumoasa si bogată.Domnule draga,nu trebuie sa pledati nici pentru apicultori nici pentru fermieri,pledati pentru cei care vor locui mâine in aceasta tară,...cei care vor respira aerul de aici,care se vor hrani din acest pamant binecuvantat de Dumnezeu si care vor mai bea apa,apa aceasta care este viată si care trei sferturi de tara este sub normele admise de potabilitate..in special in regiunile puternic agroindustrializate....Este cel mai important argument,pentru a schimba ceva..altii au schimbat si o duc bine....Vedem diferenta astazi la ei,cum am mai putea sa va credem?
Rezultate: [6]  
Pagini: [1]  1   

Video

Combina MF Beta 7360 PLI pentru profesioniști - Testimonial Ionut Socaciu, Colina Harvesting.

Combina MF Beta 7360 PLI pentru profesioniști - Testimonial Ionut Socaciu, Colina Harvesting.

#tehnodiesel #masseyferguson #masseyferguson7360

Combina aparţine firmei Colina Harvesting, specializată în activităţi de recoltat şi fondată în 2019 de către Ionuţ Socaciu și Grațian Ştefănuţ. Combina Massey Ferguson Beta 7360 PLI a fost prima mare achiziţie a companiei. „Ne-am bazat mult pe nevoile fermierilor, de aceea am și ales o combină de recoltat performantă, de pantă, fiindcă zona unde activăm noi şi, în special, județul Cluj este o zonă de deal/colină - de aceea şi firma se numește Colina - de la zona unde activăm și Harvesting/recoltat", ne-a declarat Ionuţ Socaciu.

Massey Ferguson Beta 7360 PLI este pregătită pentru lucru în pantă şi dispune de un sistem de reglare şi "orizontalizare" automată electro-hidraulică până la: 20% transversal, 30% longitudinal ascendent şi 10% longitudinal descendent. Deşi headerul PowerFlow de 5,6 m poate fi considerat mic, pentru zona de deal este suficient. Sistemul de alimentare PowerFlow cu benzi transportoare nu lasă materialul să se adune la cuţite şi îl dirijează spre melc, care îl conduce la pick-up şi în aparatul de treierat.

Cabina SKYLINE cu încălzire şi aer conditionat, scaun operator Maximo Evolution cu suspensie pneumatică, cotieră şi joystick multifuncțional PowerGrip şi computer de bord Tech Touch oferă confort şi condiţii ideale de lucru. „Nu am avut niciodată probleme, doar reviziile și întreţinerea curentă.

Nu avem angajați, lucrăm doar noi şi o îngrijim bine... trebuie să fii atent, să ai ureche muzicală. Întreținerea nu este costisitoare, facem de 2 ori/an revizie capitală (filtre de aer, uleiul de motor, ulei grupuri, ulei hidraulic) și întreținerea zilnică în campanie - în fiecare dimineață combina este «suflată» şi gresată", precizează Ionuţ Socaciu.

Află detalii despre oferta de utilaje Tehnodiesel de la reprezentanții companiei.• Dudeștii Noi, jud. Timiș - tel. 0256378003• Bonțida, jud. Cluj - tel. 0373 550 105

Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! Fermy Show - Tratamentul la sămânță

Bancul zilei

Trei amici

Trei amici
Trei amici, evident români, erau într-o barcă şi dădeau la peşte când deodată un înger vindecător apare lânga ei. Detalii