Cine a obţinut producţii peste medie a ieşit în profit anul trecut, chiar dacă preţurile au fost cu mult sub nivelul aşteptărilor. Au existat însă şi culturi mai păguboase, cum e floarea-soarelui, iar cine a mizat pe porumb se poate spune că a avut ceva noroc.
Vasile Balcan este unul dintre fermierii care şi-au pus mari speranţe în anul agricol 2014 şi până la urmă se declară mulţumit de ce a realizat. „Privind în urmă, pot spune că rapiţa a fost o cultură de succes anul trecut, grâul s-a situat undeva la acelaşi nivel ca şi în 2013, iar porumbul ne-a adus cele mai mari beneficii. În condiţiile în care noi dispunem de silozuri şi de uscătoare, preferăm această cultură. La o investiţie de aproximativ 3.000 de lei pe hectar, inclusiv arenda, am realizat un profit de 1.500 - 1.600 lei pe hectar”, ne-a declarat directorul general şi administratorul unic al societăţii Marsat Roman.
Pierderi însemnate la floarea-soarelui
Condiţiile atmosferice nu au fost tocmai cele mai bune în zona Moldovei. „Din punct de vedere climatic, noi am avut parte şi de ploi în exces, şi de secetă. Am avut un an de excepţie la rapiţă, cu o producţie medie la hectar de 4,3 tone. Pe de altă parte, floarea-soarelui, din păcate, a fost o insatisfacţie pentru cei din zona noastră, în sensul că s-au înregistrat producţii mult mai mici, iar preţul de valorificare s-a diminuat foarte mult comparativ cu anii precedenţi. Spre norocul nostru, nu am alocat o suprafaţă prea mare acestei culturi, undeva la 125 de hectare. Din cauza ploilor abundente din perioada de polenizare, dezvoltarea plantelor a avut de suferit. Noi facem şi prestări de servicii, finanţăm, printre altele, înfiinţarea culturilor, şi am constatat că mulţi dintre producătorii finanţaţi de noi nu au putut să-şi acopere nici pe jumătate cheltuielile. Unii dintre ei nu au obţinut nici măcar o tonă la hectar, aşadar pierderile au fost foarte mari la această cultură”, susţine cel care are în exploatare peste 3.000 de hectare.
Tot profitul reinvestit
Ghidându-se după principiile sănătoase ale economiei de piaţă, a ajuns la o cifră anuală de afaceri de 30 milioane de euro. Asta înseamnă că a reinvestit constant ce a câştigat din agricultură. „Practic, toţi banii de care dispunem acum îi reinvestim în producţia din acest an. De obicei, banii câştigaţi erau reinvestiţi în dotarea cu echipamente de exploatare a terenului agricol, însă de anul trecut profitul a fost direcţionat către modernizarea spaţiilor de depozitare şi, în special, a silozului de la Roman. Am reuşit până acum să înlocuim uscătoarele cu unele foarte performante. În toamnă am uscat peste 60.000 de tone de porumb. Pe lângă asta, vom achiziţiona noi mijloace de transport pentru a putea asigura aprovizionarea bazei de recepţie şi a silozului de la Roman. Ne dorim în continuare să ne extindem suprafaţa exploatată, însă, din păcate, în zona noastră terenurile sunt foarte fărâmiţate, ofertele de vânzare sunt de la 0,1 hectare până la cel mult 2 hectare. Chiar şi aşa, unde avem drept de preemţiune, dăm curs acestor oferte”, spune fermierul nemţean.
Pe lângă producţia vegetală, Marsat Roman se ocupă şi de comerţul cu sămânţă, îngrăşăminte chimice, pesticide, motorină, tractoare şi maşini agricole.
Citeşte în revista Ferma, ediţia 1-14 februarie 2015, în ce au reinvestit alţi fermieri banii!