Pentru destui dintre fermieri, anul agricol 2015 nu a fost unul aducător de suficient profit pentru a refinanţa activitatea agricolă. În vreme ce ei îşi fac socotelile cum pot mai bine, campania agricolă de primăvară bate la uşă.
Inginerul Constantin Mocanu, cunoscut cultivator brăilean şi preşedintele Cooperativei Braicoop, este de părere că în anul recent încheiat s-a muncit destul de mult pentru a se realiza producţii, dar nu prea s-a văzut în buzunar.
Potrivit acestuia, sunt câteva aspecte decisive care înclină considerabil balanţa fermierilor spre pierdere.
Subvenţia. Pentru mulţi dintre noi, fermierii, situaţia financiară nu e tocmai roză. Pe mine, m-a dat rău peste cap subvenţia care nu a intrat la timp; mi-a stricat multe planuri. Eu lucrez o suprafaţă de circa 600 ha, după calculul meu estimativ - pentru că nici acuma nu se ştie exact care este nivelul de sprijin - ar trebui să primesc drept subvenţii peste 100 mii de euro. Nedispunând de resurse financiare, a trebuit să mă împrumut de la noua sucursală brăileană a Agricover Credit IFN, singura instituţie financiară non-bancară din România specializată în finanţarea agriculturii, ne-a declarat fermierul.
Pământul. În opinia acestuia, unii dintre agricultorii brăileni au fost nevoiţi să-şi investească profitul, atât cât l-au obţinut, în cumpărarea de teren agricol şi s-au decapitalizat.
Nu ai ce face, trebuie să cumperi, că vine altul peste tine! Iar în judeţul Brăila, hectarul de teren a ajuns să se vândă cu sume cuprinse între 5 şi 7 mii euro, explică şeful Braicoop.
Irigaţiile. În ferma lui Constantin Mocanu, balanţa financiară a fost echilibrată de lotul semincer de la porumb. Anul trecut a fost secetă, s-a muncit mult cu irigatul, am dat la soia şase-şapte ape, la porumb la fel, ne-a încărcat costurile, dar am avut siguranţa că am făcut producţie, a fost bine valorificată. Şi aşa, financiar, am ieşit la mal, a susţinut brăileanul.
Fermierul ştie că energia electrică atârnă destul de greu în costul unei norme de udare. Am negociat direct cu furnizorul de energie electrică şi am obţinut un preţ cu 20% mai mic pe kilowat. Spre exemplu, eu am terenuri pe prima treaptă de pompare; o normă de apă mă costă cam 130 de lei, ceea ce este destul de puţin, a precizat Constantin Mocanu.
Fermierul ne-a declarat că are în lucru un proiect pentru modernizarea unei staţii de pompare, care va asigura apa de irigaţii pentru o suprafaţă de 700 hectare.
Despre cum sunt afectaţi agricultorii de arenda crescândă şi impozitul agricol, citiţi în revista Ferma, ediţia 15-29 februarie 2016!