CUM SE CALCULEAZĂ NORMA DE VENIT ȘI CINE PLĂTEȘTE MAI PUȚIN! Crescătorii de ovine și caprine care sunt membrii unei cooperative agricole, prin intermediul căreia, și-au valorificat producția din ferme beneficiază de o reducere a normei de venit, anunță Ministerul Agriculturii, într-un document oficial afișat pe pagina sa. Documentul pune la dispoziția fermierilor modul de calculare a normei de venit și exemple de calcul.
Normele de venit se stabilesc la nivelul fiecărui județ, în funcție de valoarea producției animale și de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic, pentru obținerea producției. Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic și valoarea producției animale anuale se determină diferențiat, în funcție de specia de animale, în baza prețurilor medii stabilite pentru anul fiscal pentru care se calculează norma de venit.
Pentru oi şi capre, cheltuielile şi modul de calcul al acestora sunt următoarele:
a) costul furajelor în perioada de stabulaţie:
(i) se stabileşte necesarul de consum care va acoperi necesarul de întreţinere şi necesarul de producţie pe zi în perioada de stabulaţie al efectivului de oi şi/sau capre, exprimat în unități nutritive, UN, conform compoziţiei nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivoliţelor, oilor şi caprelor, precum şi a cerinţelor nutriţionale ale acestora în perioada de stabulaţie care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;
(ii) numărul de UN calculate se înmulţeşte cu numărul de zile de stabulaţie, cuprins între 150-180 zile, în funcţie de zonă, iar rezultatul se înmulţeşte cu 1,2. Înmulţirea cu 1,2 se face pentru a adăuga la consumul de furaje al oilor/caprelor consumul de furaje al berbecilor/ţapilor şi tineretului aferent - estimat la 20% din cel al animalelor adulte;
(iii) numărul de UN stabilit se înmulţeşte cu preţul pe UN stabilit în funcţie de structura raţiei şi preţul furajelor din care este alcătuită raţia. Structura standard a raţiei furajere luată în calcul pentru oi/capre este formată din cca. 40-50% fibroase şi grosiere, 15-25 % suculente şi 25-35% concentrate, în echivalent UN. Cantităţile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN
se stabilesc conform compoziţiei nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivoliţelor, oilor şi caprelor, precum şi a cerinţelor nutriţionale ale acestora în perioada de stabulaţie.
Preţul pe kg al furajelor din care este alcătuită raţia se stabileşte conform preţului mediu anual pe piaţa locală.
b) cheltuielile în perioada de păşunat, respectiv până la 10% din costul furajelor în perioada de stabulaţie.
Pentru oi şi capre, veniturile se stabilesc pe baza:
a) producţiei medii de lapte şi lână la nivel judeţean pe ultimii 3 ani, care se înmulţeşte cu preţul mediu de valorificare a producţiei estimat pentru anul în curs;
b) valorii la înţărcare a mieilor şi iezilor; greutatea la înţărcare, estimată la 12 kg, se înmulţeşte cu preţul mediu pe kg estimat pentru anul în curs;
c) valorii animalelor reformate; se estimează un procent de reformă de 20% şi o greutate vie a animalelor reformate de 60 kg.
Valoarea animalelor reformate se stabileşte prin înmulţirea greutăţii vii cu preţul mediu pe kg, estimat pentru anul în curs.
Norma de venit utilizată la impunerea veniturilor obţinute din creşterea şi exploatarea oilor și caprelor se obţine prin diferenţa dintre venituri şi cheltuieli şi se aplică tuturor crescătorilor de oi/capre din judeţ.
Pentru oi, normele de venit unitare necesare calculului reducerii normei de venit, reducere de care beneficiază membrii unei cooperative agricole (persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială) care au valorificat producția prin sau către cooperativă, potrivit prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe norma de venit, art.76 lit.a3) din Legea cooperației agricole nr 566/2004, se calculează astfel:
a) se preiau din norma de venit elementele care contribuie la realizarea veniturilor pe cap de oaie, respectiv:
(i) producţia de lapte, exprimată în litri pe cap de oaie;
(ii) producţia de lână, exprimată în Kg pe cap de oaie;
(iii) producţia de carne de la miei, exprimată în capete miei pe cap de oaie;
(iv) producţia de carne de la oi reforme, exprimată în capete pe oaie;
b) se calculează ponderea fiecărei producţii în venitul pe cap de oaie prin împărţirea valorii fiecărei producţii la valoarea totală a producţiilor;
c) se calculează norma de venit unitară, prin împărţirea normei de venit la producţia pe cap de oaie şi înmulţirea cu ponderea în norma de venit a producţiei de lapte, respectiv producția de lână,producția de carne de la miei şi producția de carne de la oi reformă.
EXEMPLU DE CALCUL!
Norma de venit -20 lei
Producţia de lapte: 20 : 55 l lapte x 0,423 = 0,15 lei/ litru lapte
Producţia de lână: 20: 3 kg pe cap x 0,023 = 0,15 lei/ kg lână
Producţia de carne miei: 20 :1 miel/oaie x 0,323 = 6,46 lei /miel
Producţia de carne oaie reformă: 20 :0,2 reforme/oaie x 0,231 = 23,1 lei /oaie reformă
Pentru capre, normele de venit unitare necesare calculului reducerii normei de venit pentru fermierii care sunt membri într-o cooperativă agricolă și valorifică producția prin sau către aceasta, se calculează astfel:
a) se preiau din norma de venit elementele care contribuie la realizarea veniturilor pe cap de capră, respectiv:
(i) producţia de lapte, exprimată în litri pe cap de capră;
(ii) producţia de carne de la iezi, exprimată în capete iezi pe capră;
(iii) producţia de carne de la capre reforme, exprimată în capete pe capră;
b) se calculează ponderea fiecărei producţii în venitul pe cap de capră prin împărţirea valorii fiecărei producţii la valoarea totală a producţiilor;
c) se calculează norma de venit unitară, prin împărţirea normei de venit la producţia pe cap de capră şi înmulţirea cu ponderea în norma de venit a producţiei de lapte, respectiv producția de de carne de la capre reformă.
EXEMPLU DE CALCUL!
Norma de venit -20 lei
Producţia de lapte: 20 : 90 l lapte x 0,556 = 0,12 lei/ litru lapte
Producţia de carne iezi: 20 :1 ied/capră x 0,259 = 5,18 lei /ied
Producţia de carne capre reformă: 20 :0,2 reforme/capre x 0,185 = 18,5 lei /capră reformă
În anul fiscal 2018, pentru producția valorificată prin/către cooperativa agricolă, contribuabilul, persoană fizică, beneficiază de facilitatea fiscală prevăzută la art. 76 lit. a3) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, prin depunerea declarației unice rectificative ori de câte ori este cazul, până la data de 15 martie 2019, inclusiv.
Începând cu anul fiscal 2019, pentru producția valorificată prin/către cooperativa agricolă, în cursul anului până la data de 31 decembrie a anului de realizare a venitului, contribuabilul, persoană fizică, reduce norma de venit în baza documentelor justificative, potrivit legii, în conformitate cu metodologia de calcul, prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul legal de depunere prevăzut Codul fiscal.
Pentru producția valorificată prin/către cooperativa agricolă, după data depunerii Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzută în Codul fiscal, contribuabilul, persoană fizică, beneficiază de facilitatea fiscală prevăzută la art. 76 lit. a3) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, prin depunerea declarației unice
rectificative ori de câte ori este cazul, până la data de 15 martie, inclusiv, a anului următor, în baza documentelor justificative, potrivit legii.
Art.76. a^3) scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru producţia valorificată prin/către cooperativa agricolă (Legea cooperației agricole 566/2004, cu modificările și completările ulterioare)