BĂTĂLIA PENTRU PĂȘUNEA DIN ROMÂNIA!

Scandalul mocnește aproape în fiecare comună din pricina pășunii. E bătaie între crescătorii de animale pentru un petec de pășune. Unde primăriile nu mai au palmă de pășune, crescătorii rămași fără amenință că-și vor dona animalele statului român sau că le vor duce la primărie, abator pentru că nu au unde să le pășuneze. Unii dintre ei ajung chiar să ceară ca primăria să anuleze contractele de închiriere a pășunii încheiate cu alți crescători. Sunt contracte de închiriere cu o durată de 7 ani și chiar de 10 ani. În astfel de situații, primăriilor le trebuie motive serioase și bune argumente ca să anuleze un contract încheiat cu un crescător.

În alte localități, pășunile sunt închiriate de asociațiile crescătorilor de animale, iar crescătorii care nu sunt membri în asociație nu pot pășuna acolo.  Scandalul iese și în interiorul asociațiilor din pricina subvenției pentru pășune încasată de asociație de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Asociația decide să investească subvențiile în amenajarea pășunii sau, se mai întâmplă, în achiziția de utilaje agricole. Nu-i bine! De ce nu împarte banii între crescătorii de animale?!

Neobișnuit, dar sunt crescători de ovine care ne-au spus că au unde să-și pășuneze animalele, sunt lăsați de asociațiile crescătorilor din localitate să pășuneze, chiar dacă nu sunt membri în asociație, nu li se percepe chirie pe hectarul de pășune, dar tot nemulțumiți sunt. De ce? Pentru că asociația nu a curățat pășunea.

Sunt și situații în care pășunea aparține unui composesorat, e proprietatea composesoratului. Unii crescători așteaptă de la composesorat atribuire directă. Păi, cum să le facă parte composesoratul din pășunea proprietate?! Composesoratul nu e primărie! Crescătorii care vor să-și pășuneze acolo animalele au, de obicei, înțelegeri verbale cu composesoratul. Vă lăsăm să pășunați, dar ne asigurați încărcătura cu animale pentru subvenția APIA. Și-n aceste situații iese cu scandal. De ce încasează composesoratul subvenția pe pășune și crescătorul nu vede un leu?!

În alte colțuri de țară, suprafața de pășune este mai mică decât cererea. Concret, pe o pășune zgârcită se bat zeci de crescători. În astfel de cazuri, permite și legea, primăria organizează licitație. La licitație iese balamuc. Sunt comune unde chiria pe un hectar de pășune a ajuns la 1.000 de euro! Cum să dai 1.000 de euro pe chirie?! Mai bine-ți cumperi pășune!

În comuna Vermeș din județul Caraș Severin redevența sau chiria pe hectarul de pășune a ajuns la 4.050 de lei/ha/an, ne spune crescătoarea de ovine Claudia Horak.

Dacă ați putea să mă ajutați și pe mine, am 500 de ovine și nu am pășune unde sa le țin, aș vrea să le donez statului român! Este pășune dar nu vrea primarul să îmi dea Am licitat anul trecut și s-a ajuns la licitație la 4050 de lei pe ha. Cel care a câștigat licitația nu a plătit suma datorată în urma licitației și tot pășunează cu animalele acolo! Ne-a scris Claudia Horak. Ba mai mult, respectivul sau primăria ar fi împrejmuit cu gard electric pășunea, ar fi închis drumurile de acces, ca nu cumva să intre acolo alte animale.

Crescătorul de animale Ion Iulian Lascu din județul Gorj vrea să se judece cu primăria pentru pășune.

Pășunea respectivă, este vorba despre un islaz comunal, nu a fost concesionată, nici o suprafață de nimeni. Aștept răspunsul lor oficial și dacă este negativ mă gândesc să-i acționez în instanță! Dacă fiecare am avea bucătica noastră, am putea să o pășunăm și să o administrăm mult mai eficient, dar din păcate unii primari nu sunt în asentiment cu fermierii. Ne-a scris Ion Iulian Lascu.

Nici în comuna Gănești, județul Mureș, cei de la primărie nu sunt în asentimentul fermierilor. Aici, crescătorul de ovine Ion Părău și alți doi oieri se simt nedreptățiți pe criterii etnice. Greu să credem așa ceva, iar acest motiv e o noutate în toată bătălia asta pentru pășunea din România.

O pășune de ce se închiriază  sau se licitează? Pe ce bază  o închiriază  fermierul pentru a pășuna sau pentu a se face loc arabil? Unu la mână, doi la mână, dacă-ți expiră contractul de 10 ani pe pășune și s-o dat  ordonanța  de urgență să se bage pășunile  prin atribuire directă și ai încărcătura de animale și ți-ai plătit pășunea la timp (chiria pentru pășune n.r.) ți  se poate da prin atribuire  directă  sau ți  se poate refuza pășunea?  Nu știu, întreb. Trei la mână,  am studiat ordonanța de urgență și specifică  clar că odată ce fermierul își vinde animalele, pășunea respectivă se bagă în licitație.  Patru la mână, în ultimii ani, pășunile or fost  toate la fel,  mă refer  la suma de bani (chirie n.r.) și acuma, cu atribuirea, se fac diferențe de prețuri. Nu mă pot exprima  cum și de ce. Cinci la mână, nu pot să-mi dau seama cum o primărie mică, cu un număr de 2.000 de locuitori, are așa putere să discrimineze fermierii?! Adică la fermieri  maghiari  le dă pășune  prin atribuire  directă și la fermierii români nu le mai dă pășune  prin atribuire directă. Care ar fi soluția?  Ne-a scris oierul Ion Părău. Crescătorul de ovine ne-a mai spus că i se dă voie să pășuneze, dar nu are încă un contract cu primăria și că a crescut chiria în această primăvară. Era 75 de lei/ha/an și acum ar fi crescut chiria de vreo patru ori. Ciobanul nostru mai este nemulțumit pentru că o parte dintr-o pășune bună ar fi fost transformată în teren arabil.

Sunt și crescători care ne-au spus că și-au vândut o parte din animalele tot din cauză de pășune. Că pășunea ar fi fost dată unora care ori au puține animale, ori deloc. Că s-ar fi trucat licitații sau nu ar fi fost anunțate la timp și crescătorii nu au știut când să se prezinte. Sunt și licitații unde se bat crescătorii în prețuri încât chiria pe hectar urcă până la cer. Care ar fi soluția? Întreabă oierul Ion Părău și e bună întrebarea. Care ar fi soluția când ai o turmă de ovine, zeci de vaci, nu ai pășune și nicio speranță că o vei primi curând de la primărie? Cine va pune ordine pe pășunea din România sau așa ceva e imposibil pentru că mereu se va găsi un crescător de animale care să fie nemulțumit?