SCENARIUL NENOROCIRII ESTE ACELAȘI DE 5 ANI ÎNCOACE! FERMIERII NU AU PRIMIT UN LEU DESPĂGUBIRE! Nenorocire în comuna Năpradea din județul Sălaj! Turme de zeci de mistreți au distrus circa 2.000 de hectare de culturi agricole. Nu există fermier în comună care să nu aibă parcelă distrusă, declară, exclusiv pentru AGROINFO, unul dintre agricultori. Pe mistreți nu-i mai opresc nici gardurile electrice, nici tunurile cu gaz, nimic!
Nu vrem compasiunea autorităților! Vrem și cerem insistent să se rezolve problema! Autoritățile să nu mai închidă ochii la nenorocirea care ne lovește în fiecare an. Menționăm că în 2017 am făcut sesizări la Primăria Năpradea, Prefectură, Consiliul Județean, Direcția agricolă, Agenția de mediu, Garda de mediu, Asociația vânătorilor. Am primit răspunsuri evazive și pasarea responsabilității de la unul la altul. În ritmul acesta n-o să mai avem ce recolta la toamnă. Nu avem nevoie de compasiune, avem nevoie de rezolvarea acestei probleme. Vă rugăm, ajutați-ne! Ne-au scris cu disperare, revoltă și durere fermierii din comuna Năpradea.
VIDEO PE PAGINA FACEBOOK AGROINFO!
Cultura de porumb este distrusă 100%! Toți fermierii din comună am recoltat grâul înainte de a fi copt ca să ne alegem cu ceva din el. Intră mistreții în toate culturile, porumb, grâu, floarea soarelui. Am făcut sesizări la Prefectură, la Consiliul Județean, la Garda de Mediu, la Direcția Agricolă.
Ne-au pasat de la unul la altul. Toată comuna e în cauză. E vorba de 2.000 de hectare de teren agricol. Într-o singură turmă am numărat 42 de mistreți. Nu mai putem să cultivăm nimic.
Mistreții au năvălit și în gospodării. Nu mai știm ce să facem. Azi (luni, 29 iulie 2019 n.r.) ne-am strâns la primărie ca să anunțăm ce s-a întâmplat. Anul trecut, a fost la fel. Turmele de mistreți ne-au călcat în copite munca.
Anul trecut, au venit de la toate instituțiile, au făcut constatări, ne-au făcut procese-verbale, bani nu ne-a mai dat nimeni în veci. Nimic! De 5 ani se repetă scenariul nenorocirii. Mi-am instalat gard electric. O turmă de 40 de mistreți mi-a rupt gardul și a intrat pe culturi.
Nu-i mai oprește nici gardul electric. Și mi-au călcat tot porumbul la pământ. Grâul l-am secerat când nici era copt ca să ne mai alegem cu ceva. La noi acum ar fi perioada de recoltare la grâu, dar e deja recoltat de două săptămâni că altfel ni-l distrugeau mistreții, spune necăjit fermierul Traian Mureșan, din comuna Năpradea, județul Sălaj.
El lucrează 50 de hectare de teren și nu se alege cu mai nimic din munca istovitoare și din cheltuiala făcută.
Agricultorii se tem acum că-și vor pierde și subvențiile agricole.
Sunt atât de distruse parcelele cu porumb încât nu se mai vede că acolo a fost semănat porumb. La teledetecție nu se mai vede că terenul a fost cultivat cu porumb și noi am declarat în cererea de la APIA că am cultivat terenul, spune fermierul.
Primarul comunei, Vasile Fodor, ne-a declarat că miercuri, pe 1 august, o comisie va evalua pagubele provocate de sălbăticiuni. Fermierii însă nu mai au încredere că vor vedea vreun leu despăgubire. Mulți dintre ei ar fi renunțat să mai depună sesizări.
Nu mai reușim să facem față invaziei mistreților. Primul pas pe care l-am făcut astăzi a fost convocarea comisiei pentru evaluarea pagubelor.
Miercuri, la ora 10, vine comisia să evalueze pagubele fermierilor. Din comisie fac parte un reprezentant al primăriei comunei, un reprezentant al Direcției Agricole, un reprezentant al Gărzii Forestiere, unul de Mediu, unul de la fondul de vânătoare AJVPS.
Am avut cazuri și anii trecuți, s-a făcut evaluarea pagubelor, s-a stabilit valoarea pagubelor, dar nu a mai primit nimeni niciun ban. La asta s-a ajuns!
Fermierii nu au primit niciun leu despăgubire pentru că cei de la Garda Forestieră ne-au dat un răspuns, dar Asociația de Vânătoare, AJVPS, nu a dat la nimeni niciun ban.
Soluția era de a merge în instanță, dar instanța de judecată implică cheltuieli de tot felul și durează foarte mult și, la final, rămâi de pagubă.
Anul ăsta, e mult mai rău. De la semănat a început necazul. Fermierii au fost nevoiți să semene de trei ori. De fiecare dată, au intrat turmele de mistreți și au distrus. Și-au pus oamenii tunuri de gaz, sisteme cu care să facă zgomot să-i sperie, garduri electrice.
Nu funcționează nimic! Mistreții s-au obișnuit cu zgomotele, gardurile electrice le rup și intră pe culturi și nu mai ies de acolo dacă nu desfaci gardul ca să le dai drumul.
Anul ăsta, pagubele sunt mult mai mari decât anul trecut. Unii s-au săturat să mai depună sesizări. Umblăm pe drumuri, ne pierdem timpul și nu are niciun efect, spun oamenii.
Administratorul fondului de vânătoare, AJVPS, ar trebui să le plătească fermierilor despăgubiri. Și ăsta, pur și simplu, nu dă! Ce faci? Mergi în instanță. Alte cheltuieli, altă pierdere de timp, spune primarul.
Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic s-a modificat de mai multe ori, dar a rămas în vigoare articolul 13 care prevede acordarea depăgubirilor pentru distrugerea culturilor agricole.
Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 și 2, se acordă despăgubiri.
Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 (unde pe listă este și mistrețul n.r.) se suportă după cum urmează:
a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice și în intravilan - de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile pentru prevenirea pagubelor;
b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă - de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, din bugetul aprobat cu această destinație.
Pentru situațiile în care atât gestionarul, cât și proprietarii de culturi agricole, silvice și de animale domestice și-au îndeplinit toate obligațiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinație.
Constatarea pagubelor și emiterea deciziei comisiei de constatare se realizează în termen de maximum 72 de ore de la depunerea cererii scrise de către persoana păgubită, la unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia s-a produs paguba. Plățile către beneficiarii despăgubirilor se fac în termen de maximum 30 de zile de la emiterea deciziei de constatare.
Povești vânătorești în lege! Până acum, nu a fost despăgubit niciun fermier. Nu doar din județul Sălaj.
Mistreții au distrus culturile agricole și în alte zone, iar fermierii s-au revoltat, la fel ca agricultorii din Sălaj, că nu au primit un leu despăgubire.
Cazurile au fost publicate de fiecare dată de presă. Dar autoritățile sunt surde și oarbe.